cabúl s.m. – Acord, consimţămînt (numai în expresia a face cabul). – Mr. căbulă „acord”, cabul „iertat”. Tc. kabul (Roesler 593; Şeineanu, II, 69; Lokotsch 982; Gáldi 157), cf. ngr. ϰαμποῦλι, alb. kabul. – Der. cabulă, s.f. (superstiţie a jucătorilor, care consideră că anumite mişcări sau împrejurări îi fac să cîştige şi să piardă); cabulipsi, vb. (a consimţi). Sursa: Dicţionarul etimologic român
Prezentarea generală a Politicii de Cookies
Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.
Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.
Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.