KÁRMA s.f. (În sistemul filozofic brahmanic) Noţiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acţiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin. – Din engl., fr. karma. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Explicatie adoptie Karma in numele unor companii (cazul unui producator de scutere electrice pentru persoane cu dizabilitati).
