Definitie ‘macelari’

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie şi în masă; a |masacra|masacra|, a |extermina|extermina|. * Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ** (Înv. şi reg.) A tăia în bucăţi; a sfârteca, a ciopârţi. – Din |măcelar|măcelar|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române