Definitie ‘naclai’

NĂCLĂÍ, năclăiesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) |îmbiba|îmbiba| sau a (se) acoperi cu substanţe cleioase, unsuroase, murdare; p. ext. a (se) murdări. 2. Refl. (Rar; despre sânge) A se închega, a se |coagula|coagula|. – Din bg. nakleja. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române