Definitie ‘ucenici’

UCENICÍ, ucenicesc, vb. IV. Intranz. A învăţa o meserie lucrând, activând pe lângă un meşter sau, p. gener., pe lângă o persoană pricepută; a lucra, a învaţa ca ucenic. – Din |ucenic|ucenic|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române