Definitie ‘zabava’

ZĂBÁVĂ, (rar) zăbave, s.f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. * Expr. (Fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A-şi face zăbavă = a-şi pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată. 2 Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracţie. – Din sl. zabava. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române