Categorie DEX O

Definitie ‘oaie’

OÁIE, oi, s.f. 1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte şi carne; spec. femela acestei specii (Ovis aries). * Expr. Ca oile = cu grămada, grămadă; în dezordine. A umbla să iei (sau să scoţi) două piei de pe o oaie = a urmări un câştig exagerat. A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părţi. A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă. A fi deştept (sau şiret) ca oaia, se spune ironic despre un om naiv sau prost. (Prea) e de oaie, se spune despre vorbe sau acţiuni cu totul nepotrivite, lipsite de tact, de măsură. ** Carne de oaie (1). ** Blană de oaie (1). 2. (În limbajul bisericesc; mai ales la pl.) |Credincios|Credincios|, considerat în raport cu preotul; creştin, drept-credincios. [Pr.: oa-ie] – Lat. ovis. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oaiamortilor’

OAIAMÓRŢILOR s. v. |becaţă|becaţă|, |becaţină|becaţină|. Sursa: Dicţionar de sinonime

Definitie ‘oagar’

oágăr, oágări, s.m. (reg.) 1. singur. 2. agent, militar. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘oaga’

OÁGĂ, oage, s.f. (Reg.) Vâlcea. – V. hoagă. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

Definitie ‘oaches’

OÁCHEŞ, -Ă, oacheşi, -e, adj. 1. Cu pielea feţei de culoare închisă şi cu ochii, părul şi sprâncenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare închisă, care bate în negru. ** (Rar; despre lucruri) De culoare închisă, care bate în negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre în jurul ochilor. – Probabil |ochi^1|ochi| + suf. -eş. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oacar’

OÁCĂR, -Ă, oacări, -e, adj. (Înv. şi reg.; despre oi) Cu pete (negre) pe bot. – Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oacan’

OÁCĂN, -Ă adj. v. oacăr. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

Definitie ‘oacaca’

OÁCACA interj. v. |oac|oac|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oaca’

oácă s.f. (reg.) spirit necurat care sperie copiii. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘oac’

OAC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul broaştelor. [Var.: oácaca interj.] – Onomatopee. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române