XANTINURÍE, xantinurii, s.f. (Fiziol.) Prezenţă de xantină în urină, cantitate de xantină prezentă în urină. – Din fr. xanthinurie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XANTÍNĂ s.f. Produs organic care se găseşte în urină, în sânge, în ceai, cafea etc. – Din fr. xanthine. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

xanthidról s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

XANTELÁSMA s.f. (Med.) Pete galbene care apar mai ales pe pleoape. (din fr. xanthélasma) Sursa: Noul dicţionar explicativ al limbii române

XANT- elem. v. |xanto-|xanto|. Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOGLOSÍE s.f. Fenomen constatat la |mediumurile|medium| care în timpul somnului |hipnotic|hipnotic| vorbesc limbi necunoscute de ei. (din germ. Xenoglossie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOAUTOGAMÍE s.f. Polenizare încrucişată care, în anumite condiţii nefavorabile, se realizează prin |autofertilizare|autofertilizare|. (din fr. xénoautogamie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XANTOFÓR s.m. |Cromatofor|Cromatofor| galben. (din fr. xanthophore) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariţie a unor descendenţi deosebiţi |fenotipic|fenotipic| de părinţi. (din fr. xénogenèse) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XENO-, xen-, -xén, -xeníe, elem. „Străin, parazit”, „gazdă”, „ospitalitate”. (din fr. xén/o/-, -xène, -xénie, cf. gr. xenos) Sursa: Marele dicţionar de neologisme