Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018

Mircea Cartarescu

foto Editura Humanitas

Scriitorul Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018, unul dintre cele mai prestigioase premii literare germane. Acordat de Academia Bavareză de Arte Frumoase şi de orasul Lübeck, premiul va fi decernat scriitorului român în cadrul unei ceremonii organizate la Teatrul Lübeck, pe 17 noiembrie 2018, potrivit unui anunţ făcut de editura Humanitas.

Mircea Cărtărescu, născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. Este profesor doctor la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. A semnat peste 25 de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte „Nostalgia”, „Levantul”, trilogia „Orbitor” şi romanul „Solenoid”.

Cărţile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare româneşti şi zece importante premii internaţionale, între ele: premiul internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), premiul internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“ (2012), premiul internaţional pentru Literatură, la Berlin (2012), premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, în Elveţia (2013), marele premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), premiul „Tormenta en un vaso”, Spania (2014), premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, în 2015, şi premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, în 2015.

După 1989, este activ în publicistică pe diferite teme de actualitate culturală şi politică. I-au fost decernate, între altele, Ordinul naţional „Serviciul credincios” în gradul de Comandor (2000),  Ordinul „Meritul cultural” în gradul de Mare ofiţer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia „Nihil Sine Deo” a Casei Regale române (2016).

Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara – POVESTI – INSCRIERI

Muzeul National al Literatutii Romane IasiAu început înscrierile în cadrul Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi. Termenul limită de trimitere a lucrărilor pentru ediția a XXVI-a este 31 martie 2018. 

La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina). Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.

Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 31 martie 2018 (data poştei) pe adresa: Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), str. Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi, cod 700118, tel. 0747/499488. De asemenea, în plic va trebui inserat formatul electronic al lucrărilor.

Juriul va acorda câștigătorilor o serie de premii în cadrul evenimentelor dedicate aniversării Centenarului Bojdeucii „Ion Creangă”, primul muzeu literar din România, în perioada 13-15 aprilie 2018. Tot atunci se va lansa ediția jubiliară a volumului Poveştile de la Bojdeucă, volum ce conține textele autorilor premiați la ediția din anul 2017.

Poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat în luna aprilie 2019.

„Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende

Dincolo de iarnă

foto Editura Humanitas

Romanul „Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende, o poveste despre solidaritate, iertare şi iubire, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Isabel Allende construieşte în „Dincolo de iarnă”, cel mai nou roman publicat, o poveste despre solidaritate, iertare şi puterea vindecătoare a dragostei abordând cu mult curaj teme de acută actualitate pentru societatea americană precum violenţa, imigraţia sau migraţia economică şi efectele ei asupra copiilor.

Motto-ul ales de scriitoare pentru această carte este un celebru citat din Albert Camus: „În toiul iernii, aflam în sfârşit că port în mine o vară de neînvins”.

În mijlocul unui viscol care paralizează oraşul New York, personajele acestui roman se luptă, fiecare în felul său, cu iarna: o jurnalistă chiliană plină de viaţă, o tânără guatemaleză aflată ilegal în SUA şi un profesor universitar circumspect. Toţi trei, uniţi într-o aventură dramatică, îşi vor descoperi forţa interioară şi vara de neînvins pe care o poartă în suflet.

În Brooklynul înzăpezit, o tamponare uşoară în trafic declanşează o vibrantă poveste de iubire târzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru şi solitar, loveşte maşina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăieşte şi lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neaşteptată când tânăra, în mod evident terorizată, sună la uşa lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Lucíei Maraz, proaspăta lui chiriaşa şi colegă, o chiliană greu încercată de viaţa, dar voluntară şi optimistă. În jurul acestor trei personaje se construieşte un roman bogat, palpitant şi de mare intensitate emoţională, în care sunt prezente, ca în multe dintre cărţile lui Isabel Allende, elementul magic şi încrederea într-o forţă capabilă să ajute la restabilirea ordinii şi a justiţiei naturale.

„În acest roman minunat de mistere, aventură şi dragoste, Allende pendulează între trecut şi prezent, între Brooklyn şi Guatemala, Chile şi Brazilia. Veţi scotoci după iubire şi răspunsuri – dar adevărata recompensă a cărţii este mesajul mereu actual despre semnificaţia cuvântului «acas㻓, caracterizează revista People.

Isabel Allende, nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende, s-a născut pe 2 august 1942 la Lima, în Peru. Şi-a petrecut copilăria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet s-a refugiat în Venezuela, unde a rămas timp de 15 ani şi unde a lucrat ca ziaristă.

În 1982, primul ei roman, „Casa spiritelor”, a avut un succes fulminant şi a devenit imediat bestseller internaţional. În 1984 a publicat „Despre dragoste şi umbră”, apoi „Eva Luna” (1987), „Povestirile Evei Luna” (1989) şi „Planul infinit” (1991).

În 1992, fiica scriitoarei, bolnavă de porfirie, a murit. Următoarea ei carte, „Paula” (1994), i-a fost dedicată. De mult succes s-a bucurat volumul „Afrodita” (1997), romanele „Fiica norocului” (1999) şi „Portret în sepia” (2000), volumul de memorii „Ţara mea inventată” (2003) şi romanul „Zorro” (2005). În 2006 îi apare romanul „Inés a sufletului meu”, în 2007, volumul autobiografic „Suma zilelor”, în 2009, romanul „Insula de sub mare”, în 2011, „Caietul Mayei”, iar în 2012, volumul „Dragoste”. În 2014 a văzut lumina tiparului thrillerul „Jocul RIPPER”, în 2015, romanul „Amantul japonez” şi, în 2017, „Dincolo de iarnă”. În 1994, statul francez i-a acordat titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, în 2004 a fost primită în American Academy of Arts and Letters, iar în 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom.

 

  • Titlu: Dincolo de iarnă
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 304
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-305-5

Cartea poate fi cumparata online de aici

„Adolf H. Două vieţi”, de Eric Emmanuel Schmitt

Romanul „Adolf H. Două vieţi”, de Eric Emmanuel Schmitt, considerat cel mai bun roman semnat de scriitorul francez, va fi lansat miercuri, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38).

Adolf H . Doua vieti

foto Editura Humanitas

Utilizând excelent resursele literaturii, Eric Emmanuel Schmitt construieşte în acest roman două biografii paralele: una fidelă realităţii, romanul lui Hitler, mort în 1945 în Berlinul distrus de bombardamente, cealaltă, plăsmuită în întregime, povestea lui Adolf H., un pictor care, după Marele Război, frecventează avangarda din Montparnasse, ca într-un final să se stingă liniştit în 1970 la Santa Monica.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obţine titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, „Noaptea de la Valognes”. Îi urmează „Vizitatorul”, care îi aduce consacrarea şi pentru care este distins cu trei premii Molière, „Variaţiuni enigmatice”, „Libertinul”. În 1994 îi apare primul roman, „Secta Egoiştilor”, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franţa şi în străinătate.

În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De acelaşi succes răsunător se bucură şi romanele sale „Evanghelia după Pilat” (2000), „Adolf H. Două vieţi” (2001), „Pe când eram o operă de artă” (2002), precum şi eseul „Viaţa mea cu Mozart” (2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului“ – „Milarepa” (1997), „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” (2001), „Oscar şi Tanti Roz” (2002), „Copilul lui Noe” (2004), „Luptătorul de sumo care nu se putea îngrăşa” (2009) şi „Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată” (2012) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţari.

Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a cinci volume de povestiri, „Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri” (2006), „Visătoarea din Ostende” (2007), „Concert în memoria unui înger” (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, „Cei doi domni din Bruxelles” (2012) şi „La vengeance du pardon” (2017). În 2008 publică romanul „Ulysse from Bagdad”, în 2011, „Femeia în faţa oglinzii”, în 2013, „Papagalii din Piaţa Arezzo”, în 2014, dipticul „Elixirul dragostei „şi „Otrava iubirii”, în 2015, „Noaptea de foc”, iar în 2016, „L’homme qui voyait à travers les visages”. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii şi distincţii literare, în 2001 pri-mind titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărţile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.

Bursa pentru literatură a oraşului Graz 2018/2019

Orasul Graz

foto icr.ro

Oraşul Graz anunţă lansarea unui nou apel la candidatură pentru bursa literară „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“ pentru intervalul septembrie 2018 ‒ august 2019. Bursierii beneficiază de o locuință gratuită în centrul vechi al orașului (castelul Cerrini din Grazer Schlossberg) și de o sumă lunară de 1.100 €. Bursa este acordată de oraşul Graz prin Oficiul pentru promovarea Culturii (Kulturvermittlung) Steiermark şi Departamentul pentru Cultură al oraşului Graz.

Obiectul acestui program de burse este promovarea scriitorilor/scriitoarelor care, în operele lor, manifestă capacitate de inovație și racordare la prezent, calități estetice și lingvistice, autenticitate și autonomie artistică. Prezența lor la Graz contribuie la intensificarea schimburilor culturale, precum și la interacțiunea cu scena literară locală.

Regulament de acordare a bursei literare

„Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“

Bursierii se obligă să fie prezenţi în Graz cel puţin 8 luni din intervalul pentru care li s-a acordat bursa. Nu sunt admise aplicaţiile autorilor/autoarelor care au fost desemnaţi anterior „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“.

Criteriile pentru acordarea bursei:

  • afinitate culturală şi lingvistică cu oraşul Graz
  • sunt de preferat cunoștințe de limbă germană (cel puţin la nivel de începător)
  • îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: cel puţin o operă literară independentă publicată (nu la o editură proprie); cel puţin cinci publicaţii neautonome în reviste sau antologii; două piese de teatru radiofonic publicate sau difuzate la radio; o piesă de teatru pusă în scenă sau publicată
  • deschidere pentru dialogul între literatură şi mediul urban
  • disponibilitate către stabilirea unor contacte cu scena culturală şi publicul din Graz prin participarea la lecturi în şcoli, discuţii în cadrul unor instituţii publice, cu ajutorul Oficiului pentru promovarea Culturii şi a Departamentului pentru Cultură
  • formularea unei idei concrete de proiect, la a cărui realizare autorul să lucreze în timpul şederii la Graz.

Documentele necesare (în 6 exemplare):

  • cerere pentru bursă (nu există un formular tipizat)
  • Curriculum Vitae
  • bibliografia publicaţiilor proprii
  • 2 exemple de publicaţii; *) la cele în alte limbi decât germană, cu traducerea aferentă
  • texte dactilografiate (5-10 pagini de text proză sau dramă, 5 poezii în limba originală cu traducerea în germană)
  • conceptul pentru proiectul propus (circa 2 pagini DIN A4) **)

*) Dimensiune: din fiecare 5-10 pagini probă de text – nu este necesară trimiterea cărţilor

**) Descrierea unei idei concrete de proiect, care va fi dezvoltată în timpul sejurului la Graz

Procedura de selecţie:

  • depunerea candidaturii
  • evaluarea de către Comisia lărgită pentru Literatură şi Departamentul pentru Cultură
  • decizia organelor competente ale oraşului Graz

Data limită: 31 martie 2018 (data timbrului poştal)

Aplicaţiile trebuie trimise la:

Kulturamt der Stadt Graz Stigergasse 2/II. Stock (Mariahilfer Platz) 8020 Graz /Austria

Contact: Kulturamt Elvira Maurer Tel.: +43/316/872-4907 kulturamt@stadt.graz.at elvira.maurer@stadt.graz.at www.kulturserver-graz.at/kulturamt

Sursa: icr.ro

Concursul de traducere literară din limba română în limba italiană „Balaurul”

În anul în care se celebrează Centenarul Marelui Război şi al Marii Uniri, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia lansează concursul „Balaurul”, adresat studenţilor  înscrişi la cursurile de limba, cultura şi literatura română (ciclul de licenţă şi masterat) din cadrul universităţilor italiene. Proba de concurs constă în traducerea din limba română în limba italiană a unui fragment de 7 pagini din romanul de război „Balaurul”, de Hortensia Papadat–Bengescu, mărturie a experienţei ca soră de caritate a autoarei în timpul Primului Război Mondial. Traducerile, însoţite de celelalte documente necesare înscrierii în competiţie, trebuie trimise până la data de 15 martie 2018 la adresele concursul.balaurul@gmail.com sau istiorga@tin.it, în conformitate cu Regulamentul din anexă.

Vor fi acordate trei premii în valoare de 400, 200 şi 100 euro. Premierea va avea loc în sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în cursul lunii iunie a anului viitor, iar traducerile câştigătoare vor fi publicate în revista bilingvă italo-română „Orizzonti culturali italo-romeni”. Juriul este format din traducători profesionişti şi din profesori universitari.

Pentru detalii suplimentare referitoare la desfăşurarea concursului, vă rugăm să consultaţi documentul din anexă şi/ sau să contactaţi Secretariatul Concursului la concursul.balaurul@gmail.comistiorga@tin.it, tel.: 0415242309 (Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Cannaregio 2214, 30121 Venezia).

 

Organizator: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Partener media: Orizzonti culturali italo-romeni

Responsabili de proiect: Aurora Firţa-Marin

Tel. +39 0415242309

E-mail: istiorga@tin.it

INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ DE LA VENEŢIA

Dan Coman, castigatorul Premiului Cartea de Poezie a anului 2017 – Gala Tinerilor Scriitori, luni, 15 ianuarie 2018

Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 celebrează cea de-a opta ediţie a Zilei Culturii Naţionale, luni, 15 ianuarie 2018, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti. Juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 a făcut luni, 8 ianuarie 2018, anunţul public al câştigătorului celei mai bune cărţi de poezie a anului trecut: Insectarul Comande Dan Coman, Editura Charmides. Castigatorii premiilor Tânărul Poet al anului 2017, Tânărul Prozator al anului 2017 si ânărul Critic literar al anului 2017 vor fi anuntati in cadrul Galei.

Pentru secţiunea Tânărul Poet al anului 2017 sunt nominalizate cărţi scrise de Andrei Dósa, Vlad Drăgoi, Cosmina Moroșan, Ovio Olaru, Mihók Tamás și Bogdan Tiutiu.

Pentru secţiunea Tânărul Prozator al anului 2017 sunt nominalizate cărţi semnate de Dan Ciupureanu, Bogdan Coşa, Andrei Crăciun, Tudor Ganea și Dinu Guţu.

Pentru secţiunea Tânărul Critic literar al anului 2017 sunt nominalizate cărţi semnate de Cosmin Ciotloş, Marius Conkan, Adriana Stan și Ramona Tănase.

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2017 celebrează cea de-a opta ediţie a Zilei Culturii Naţionale, luni, 15 ianuarie 2018, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti. Juriul Galei este format din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015): Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Maria Răducanu şi Sorin Terinte (pian). Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural.

CARTEA DE POEZIE a anului 2017: Insectarul Coman de Dan Coman, Editura Charmides

DAN COMAN s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004, primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010, obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil, Editura Cartea Românească, 2010, şi Parohia, Editura Cartea Românească, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

TÂNĂRUL POET AL ANULUI 2017

Andrei Dósa, adevăratul băiat de aur, Casa de editură Max Blecher
Vlad Drăgoi, Sergio Leone, Editura Charmides
Cosmina Moroșan, Beatitudine. Eseu politic, Editura Nemira
Ovio Olaru, Proxima B, Editura Charmides
Mihók Tamás, cuticular, Casa de editură Max Blecher
Bogdan Tiutiu, sundial, Editura frACTalia

TÂNĂRUL PROZATOR AL ANULUI 2017

Dan Ciupureanu, Omar şi diavolii, Editura Polirom
Bogdan Coşa, Ultraviolenţă, Editura Polirom
Andrei Crăciun, Aleea Zorilor, Editura Polirom
Tudor Ganea, Miere, Editura Polirom
Dinu Guţu, Intervenţia, Editura Polirom

TÂNĂRUL CRITIC AL ANULUI 2017

Cosmin Ciotloş, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Editura Humanitas
Marius Conkan, Portalul şi lumile secundare. Tipologii ale spaţiului în literatura fantasy, Editura Tracus Arte
Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România, Editura Muzeul Literaturii Române
Ramona Tănase, Politicile lui Mircea Eliade: de la tinereţea legionară la maturitatea exilului, Editura Tracus Arte

Italiza: Ziua Culturii Naţionale 2018

Ziua Culturii romane

foto icr.ro

Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, în data de 15 ianuarie, de la ora 17.00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cuDepartamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate al Universităţii Ca’ Foscari, vă invită la prezentarea publică intitulată “Scriitori români în Italia”, realizată de studenţii cursului de Literatura română din cadrul amintitei Universităţi.

Prin proiecţie de imagini, discurs şi text scris, vor fi reiterate călătoriile şi sejururile în Italia ale scriitorilor şi poeţilor români: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Mircea Eliade, subliniind îndeosebi influenţa pe care spaţiul italic a exercitat-o asupra operei acestora. Prezentările vor fi punctate şi/sau urmate de lectura unor fragmente/versuri din operele autorilor menţionaţi, influenţate de cultura italiană.

Prezentarea poetului Vasile Alecsandri a fost îngrijită de Rita Birau, Giorgio Bettinelli şi Anna Sporzon, cea despre Mircea Eliade de Angela Ghinea, Ionela Calapod şi Daniela Ilaşcu, iar cea despre Mihai Eminescu de Bogdan Talpoş.

Organizator:Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Partener: Departamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate, Universitatea Ca’ Foscari

Tel. +39 0415242309

E-mail: istiorga@tin.it

INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ DE LA VENEŢIA

Ediția a III-a a Colocviului Național de Literatură Română Veche cu tema ,,Literatura Principilor”

Colocviul Literatura Principilor

foto infoub.unibuc.ro

Centrul de Studii Medievale al Universității din București este unul dintre co-organizatorii celei de-a treia ediții a Colocviului Național de Literatură Română Veche, cu tema ,,Literatura Principilor”, care va avea loc în perioada 24-25 noiembrie 2017.

Pornind de la literatura principilor, colocviul găzduiește discuții și reflecții asupra modelelor civilizatoare, asupra imaginarului politic românesc în context european, asupra contribuției la crearea unei limbi de cultură capabilă să comunice realități complexe circumscrise unui îndreptar social ordonat de reguli şi ierarhii, de ceremonial şi conduită, de cutume şi inovaţii.

În cadrul colocviului vor susține comunicări reprezentanți de seamă ai mediului intelectual și academic românesc și european – istorici și critici literari și de artă, profesori, cercetători. Mai multe detalii despre tematica colocviului, despre comunicările susținute, dar și programul complet al colocviului pot fi consultate aici.

Colocviul Național de Literatură Română Veche cu tema ,,Literatura Principilor” este organizat de Muzeul Național al Literaturii Române și Primăria Municipiului București, împreună cu Centrul de Studii Medievale al Universității din București, Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central și Sud-Est Europene al Universității ,,Dunărea de Jos” din Galați.

Madeleine Gustafsson, laureata Premiului Marin Sorescu pe 2017 în conferință la Stockholm

Madeleine Gustafsson

Madeleine Gustafsson; foto icr.ro

ICR Stockholm organizează la sediul său, pe data de 4 decembrie, începând cu ora 18.00, conferinţa cu titlul „Despre fericirea lecturii, susţinută de către Madeleine Gustafsson, laureata Premiului Marin Sorescu din acest an. 

Conferinţa va trata subiecte precum fericirea lecturii și recunoștința pe care o poartă Madeleine Gustafsson tuturor cărților pe care a avut privilegiul de a le citi și despre care a scris. Penctul de plecare este cea mai recentă carte a scriitoarei, Påminnelser. Om böcker, människor och ord (Aduceri-aminte: Despre cărți, oameni și cuvinte, Daidalos, 2016), o selecție din opera critică și eseistică a lui Gustafsson din ultimele decenii.

Prezentarea laureatei și a Premiului Marin Sorescu va fi făcută de către Dan Shafran, director adjunct ICR Stockholm și membru al juriului. Va urma o discuție între Anna Hallberg, membră a juriului Premiului Marin Sorescu, și premiată. Prelegerea va fi completată de lectura actorului Christian Fex, care în deschidere va citi o selecție de versuri din poeziile lui Marin Sorescu, iar la finalul conferinței va lectura o selecție din opera literară și critică a lui Madeleine Gustafsson.

Madeleine Gustafsson (n. 1937) este scriitoare, critic literar, poetă, eseistă și traducătoare suedeză. Ea a absolvit studii umanistice în cadrul Universității din Uppsala în 1961 și în 2012 a obținut titlul onorific de Doctor în Științe Umaniste la Facultatea de Arte Plastice de la Universitatea din Göteborg. Pe lângă lucrul la propriile cărți de poezie și critică literară, Gustafsson a lucrat și ca traducător din limbile germană, franceză, într-o măsură mai mică, italiană.

Scriitorul a cărui operă a urmărit-o cel mai fidel în calitatea ei de traducător a fost Hans Magnus Enzensberger.

În calitate de critic literar, Gustafsson a colaborat la cotidianele Upsala Nya Tidning (1960-1962), Stockholmstidningen (1963-1964), Göteborgs Handels- och Sjöfartstidning (1963-1973) și Dagens Nyheter (1973).

Participă Madeleine Gustafsson, Anna Hallberg și Christian Fex. Evenimentul se desfăşoară în limba suedeză. Intrarea este liberă. Vă rugăm să confirmaţi la adresa miryam.diko@rkis.se.