Tag Archives: Ana Blandiana

Se face liniște în mine – Cartea de Poezie de Ana Blandiana

Se face liniște în mine – Cartea de Poezie de Ana Blandiana„Se face liniște în mine” este o lucrare remarcabilă a uneia dintre cele mai apreciate poete ale literaturii române contemporane, Ana Blandiana. Publicată de Editura Humanitas, această carte adună versuri de o intensitate emoțională deosebită, care explorează tăcerea, introspecția și căutarea de sens într-o lume adesea zgomotoasă. Poezia Anei Blandiana rezonează profund cu cititorul prin sinceritatea și delicatețea cu care abordează teme precum timpul, memoria, iubirea și suferința.

Versurile sale sunt un refugiu în fața haosului cotidian, o invitație de a descoperi liniștea interioară și a te reconecta cu esența umană. Cartea reprezintă o oportunitate unică de a trăi o experiență literară ce va rămâne mult timp în mintea cititorului. Fiecare poezie este un ecou al trăirilor și gândurilor cele mai adânci, iar cititorul este invitat să pătrundă în universul unei poete care reușește să transforme cuvintele în revelație.

„Se face liniște în mine” este o carte ce îmbină rafinamentul stilistic cu profunzimea filosofică, fiind o alegere perfectă pentru iubitorii de poezie care caută să exploreze dimensiuni mai subtile ale existenței umane.

Cartea poate fi comandata online de aici.

Top carti cautate la Editurile Humanitas la Targul de Carte Gaudeamus 2024

top carti vandute de humanitas la gaudeamus 2024Editurile Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior si-au asteptat cititorii la Gaudeamus 2024 cu o selecție impresionantă de bestselleruri și noutăți editoriale care promit să încânte mințile și inimile iubitorilor de lectură. Iata topul cartilor dorite de vizitatori de la Editurile Humanitas: 

Top 10 Bestseller – Editura Humanitas

1. Radu Paraschivescu, Brățară pe glezna ta

2. Ana BlandianaSe face liniște în mine

3. Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, „Am inventat Păltinișul!“

4. Sabina Fati, Cine râvnește la Gurile Dunării?

5. Ioana NicolaieDrumul spre Soare-Răsare

6. Thierry Wolton, Întoarcerea vremurilor barbare

7. Aude Terray, Singură împotriva tuturor. Viața prințesei Martha Bibescu

8. Carmen Uscatu, Anul în care nu am murit

9. Jean-François Braunstein, Religia woke

10. * * *, Patericul franciscan

10. (ex aequo) Stefano Bottoni, „Geniul“ Panoniei. Proiectul Orbán şi ameninţarea iliberală

Top 10 Bestseller – Editura Humanitas Fiction

1. Narine Abgarian, Viața e mai dreaptă decât moartea

2. Anna Sólyom, Cafeneaua cu pisici. Neko Café

3. Eric-Emmanuel Schmitt, Rivala

4. Carlo Vecce, Surâsul Caterinei. Mama lui Leonardo da Vinci

5. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu, Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Ficţiunea ca necesitate vitală

6. Banana Yoshimoto, Kitchen

7. Matteo Strukul, Podul crimelor din Veneția

8. Defne Suman, Tăcerea Șeherezadei

9. Mario Vargas LlosaEroul discret

10. Anne Enright, Pitulicea

 

Top 5 Bestseller –  Humanitas Junior

1. Narine Abgarian, Bunicul de ciocolată

2. William Golding, Împăratul muştelor (roman grafic)

3. Mihai Mănescu, Comoara lui Harap-Alb

4. Andreea Răsuceanu, Uimitoarea călătorie a spiridușului Scorțișoară

5. Augustin Cupșa, Fraţii Mesteacăn şi cei 7 vampiri care aveau o singură pereche de chiloţi

Daca ati ratat această sărbătoare a cărții la Gaudeamus 2024 pentru a descoperi cele mai bune titluri Humanitas vizitati site-ul oficial al Editurilor!

Ana Blandiana participă la o serie de evenimente literare în Spania, cu sprijinul ICR Madrid

ana-blandiana-la-universitatea-complutense.pngÎn perioada 8-12 noiembrie 2024, Ana Blandiana, „o figură legendară a literaturii române“, câștigătoarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, prima personalitate din cultura română care primește această prestigioasă distincție, revine în Spania în calitate de invitată la Festivalul de Literatură Eñe, ediția a XVI-a, unul dintre cele mai însemnate evenimente literare de la Madrid. Democrația este tema principală a acestei ediții, invitându-i pe cei aproape 150 de creatori din 15 țări să participe la dezbaterea privind democrația și relevanța sa. Dincolo de a fi o mare sărbătoare a literaturii care cuprinde 90 de evenimente, Festivalul Eñe 2024 își propune să contribuie la sensibilizarea publicului cu privire la importanța societății civile în apărarea democrației. Antonio Scurati, Antony Beevor, Lidia Jorge, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Laurent Binet, Juan Gabriel Vásquez, Jorge Volpi, Gioconda Belli sau Eliane Brum sunt doar câteva dintre vocile europene și latinoamericane care vor fi prezente la festival. De asemenea, Ana Blandiana va participa la o întâlnire cu profesorii și studenții de la Facultatea de Filologie și de la Lectoratul de Limba română, Universitatea Complutense de la Madrid, iar la Universitatea Salamanca (care în anul 2021 i-a acordat titlul onorofic de Doctor Honoris Causa) va avea loc un simpozion dedicat autoarei care va cuprinde o dezbatere, o masă rotundă, un recital poetic, câteva conferințe și proiecția filmului documentar Între tăcere și păcat de Diana Nicolae și Matt Jozwiakowski.

Evenimentele sunt organizate de Institutul Cultural Român de la Madrid, Festivalul de Literatură Eñe – La Fabrica, Fundația Contemporană și Casa Europa, Universitatea Salamanca, Universitatea Complutense și Librăria Rafael Alberti, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei.

Programul evenimentelor:

Vineri, 8 noiembrie

ora 19:30, Madrid, librăria Rafael Alberti – Ana Blandiana în dialog cu Jordi Doce, unul dintre cei mai reprezentativi poeți spanioli, critic literar și specialist în literatură comparată, traducător.

Sâmbătă, 9 noiembrie

ora 19:00, Madrid, Teatrul de la Abadía (Sala Juan de la Cruz) – Festivalul de Literatură Eñe: Un omagiu adus Annei Ahmatova

Participanți: Ana Blandiana, câștigătoarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, și Ana Rodríguez Fischer, profesoară de literatură spaniolă la Universitatea din Barcelona, scriitoare și critic literar.

Duminică, 10 noiembrie

ora 18:30, Madrid, librăria Casa Cărții de pe Gran Vía – Festivalul de Literatură Eñe: Ana Blandiana în dialog cu managerul cultural Claudia Neira, directoarea Festivalului Centroamérica Cuenta din 2015.

Luni, 11 noiembrie

ora 11:00, Madrid – Întâlnire cu profesorii și studenții de la Facultatea de Filologie și de la Lectoratul de Limba română, Universitatea Complutense.

Marți, 12 noiembrie

ora 11:00, Universitatea Salamanca, Aula Magna de la Facultatea de Filologie – Deschiderea oficială a simpozionului la care vor participa Raúl Sánchez Prieto, Prorector Relații Internaționale, Universitatea Salamanca, Manuel González de la Aleja, Decanul Facultății de Filologie, Universitatea Salamanca, Viorica Patea, profesor de limbă și literatură engleză, Universitatea Salamanca, și traducător, Fernando María Sánchez Miret, profesor la Catedra de filologie romanică, Universitatea Salamanca.

ora 11:30 – Conferință: Întoarcere la rădăcini: memorie și naturalețe în poetica Anei Blandiana de Francisca Noguerol Jiménez, profesor de literatură hispano-americană la Facultatea de Filologie a Universității din Salamanca din 2018, membru corespondent al Academiei Nord-Americane a Limbii Spaniole

Moderator: Viorica Patea

ora 12:30 – Masă rotundă: Natalia Carbajosa, poetă, traducătoare și profesoară: Evoluția simbolului în opera Anei Blandiana;

Antonio Colinas, poet, eseist, traducător, critic literar: Umanizarea realității;

Mercedes Monmany, critic literar, specializată în literatura contemporană și europeană: Ana Blandiana: Somnul din somn.

Moderator: Francisca Noguerol Jiménez

ora 16:30, Teatrul Juan de Enzina – Proiecția filmului documentar Între tăcere și păcat de Diana Nicolae și Matt Jozwiakowski

ora 18:15 – Conferință: „Tot ce ating se preface-n cuvinte: Aproape de poezia Anei Blandiana“de Jaime Siles, profesor, poet, traducător și critic literar

Moderator: Francisca Noguerol Jiménez

ora 19:15 – Recital poetic și colocviu cu Ana Blandiana

Moderator: Fernando María Sánchez Miret

Ana Blandiana, poetă, prozatoare, eseistă, este „una dintre cele mai influente voci feminine din literatura contemporană“. Autoare a 17 cărți de poezie, 2 volume de povestiri fantastice, 11 volume de eseuri, un jurnal și un roman, traduse în 25 de limbi, a primit numeroase premii naționale și internaționale, printre care Premiul Internaţional Vilenica (2002) şi Premiul Poetul European al Libertăţii (2016), precum şi Legiunea de Onoare franceză. 11 cărți ale Anei Blandiana au fost traduse în limba spaniolă, unele dintre ele cu sprijinul Institutului Cultural Român prin Programul TPS – Translating and Publishing Support derulat de ICR prin CENNAC – Centrul Naţional al Cărţii. Printre ele se află volumele de poezie: Patria Mea A4 (Mi patria A4 – 2014), Soarele de apoi și Refluxul sensurilor (El sol del más allá & El reflujo de los sentidos – 2016) și Octombrie, noiembrie, decembrie (Octubre, noviembre, diciembre – 2017) apărute la Editura Pre-Textos, două volume de proză Proiecte de trecut (Proyectos de pasado – 2008) și Cele patru anotimpuri (Las cuatro estaciones– 2011) – la Editura Periférica. În anul 2020, Editura Galaxia Gutenberg a publicat, în traducerea Vioricăi Patea și Nataliei Carbajos, volumul Un arhanghel murdar de funingine (Un arcángel manchado de hollín) care reunește trei cărți importante – Stea de pradă (Estrella predadora), Arhitectura valurilor (La arquitectura de las olas) și Orologiul fără ore (El reloj sin horas ).

Ana Blandiana este moştenitoarea celor mai strălucite tradiţii literare, precum şi o creatoare radical unică. Scrierea ei, care îmbină transparenţa şi complexitatea, ridică întrebări fundamentale despre existenţa fiinţei umane, în zona privată şi în societate, în faţa naturii şi a istoriei. A demonstrat prin poezia sa nestăpânită o extraordinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii” – motivația juriului pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Litere 2024.

„Am citit ce scrie Ana Blandiana despre ceea ce se întâmpla în închisorile dictaturii comuniste din țara sa, România. Deținuții își trimiteau versuri din celulă în celulă, folosind alfabetul Morse, ca o formă de rezistență în fața urii și a nebuniei. Pentru mine, pentru generația mea, acest fapt conferă poeziei un rol greu de imaginat acum, dar putem înțelege acel strigăt de speranță. Când Ana era de vârsta mea, nu i s-a permis să intre la universitate. Și nu a încetat să se opună totalitarismului cu poezia ei curată, limpede, rafinată. Și cu activismul ei în apărarea drepturilor omului și a democrației.“ – fragment din discursul Alteței Sale Regale Leonor, Prințesa de Asturia, la decernarea Premiilor de la Oviedo, 25 octombrie 2024.

Sursa: ICR.ro

ZIUA CULTURII NAȚIONALE la ICR

Ziua Culturii Nationale - 15 ianuariePeste 20 de proiecte culturale, într-o singură zi. O zi dedicată creativității românești, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor din străinătate, invită marele public – fiind vorba, anul acesta, de un program online – să celebreze Ziua Culturii Naționale. O sărbătoare nu doar a românilor, ci și a prietenilor culturii noastre, a tuturor celor pentru care România reprezintă o sursă valoroasă de creativitate.

Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român, declară cu acest prilej: Creativitatea românească menține România pe harta lumii în orice timpuri, chiar și în cele dificile, cum sunt cele pe care le trăim acum. De Ziua Culturii Naționale, zeci de proiecte culturale ale ICR vorbesc despre creativitatea românească în cel puțin 17 țări, prin reprezentanțele ICR. Fie că vorbim despre film, dezbateri, concerte, expoziții sau despre istorie, arhitectură, artele spectacolului, esența creativității românești ajunge la mintea și sufletul atâtor popoare care își pot forma o imagine pozitivă despre țara noastră, evitând clișeele păguboase cărora le cădem deseori victimă. ICR, prin echipele sale din țară și din reprezentanțe, expune arta românească patrimonială și contemporană, marile noastre personalități culturale și operele lor, cărora le atribuie funcția de ambasadori, cu care așezăm România la masa relațiilor internaționale. Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei“ din cadrul Festivalului Europalia, cu 116.000 de vizitatori și un amplu impact internațional, a adus un masiv plus de imagine României, fiind cel mai mare eveniment cultural organizat vreodată de România în străinătate. Am sporit puterea culturală a României, de exemplu, în SUA, în 2020, prin diverse serii și programe online precum „Voci feminine românești din America de Nord”, în Marea Britanie, prin „Who is Romania”, în Italia, prin „Veneția văzută de mari pictori români”, în Spania, printr-o curajoasă ediție itinerantă a Festivalului de Film Românesc. Ce legătură poate avea un festival literar precum „Romania Rocks” cu politica internațională, cu posibilele investiții străine? Este un catalizator. Nimeni nu „citește” o țară, nu se leagă financiar sau politic de ea doar din statistici. Creațiile de excepție, poveștile extraordinare, promovate în cheia potrivită, sunt declanșatorul oricărei dezvoltări naționale. Iar în misiunea ICR de a împlini cele de mai sus stau nobilii noștri parteneri interni și externi, cărora le mulțumim ori de câte ori avem ocazia, dar mai ales astăzi, de Ziua Culturii Naționale.

Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale, marcând astfel și data nașterii poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Ziua Culturii Naționale este sărbătorită anual de Institutul Cultural Român, atât în țară, cât și în rețeaua reprezentanțelor din străinătate.

PROIECTE ICR DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE 2021

ICR  BERLIN: Regal muzical cu Orchestra de Cameră „Constantin Silvestriˮ și expoziție documentară

Un concert susținut de Orchestra de Cameră „Constantin Silvestriˮ, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, avându-i ca soliști pe violistul Răzvan Popovici și pianiștii Zsuzsa Balint și Cristian Niculescu, va fi prezentat de ICR Berlin de Ziua Culturii Naționale. Concertul înregistrat la sala KunstRaumNiculescu Berlin va fi transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanței ICR din Germania în data de 16 ianuarie 2021, începând cu ora 19.00 (ora 20.00 – ora României). În program: J.S. Bach – „Nun komm, der Heiden Heiland” / F. Busoni BWV 659 (piesă in memoriam Dinu Lipatti), „Aria pe coarda Sol” din Suita nr. 3 în Re major, „Concert pentru două piane și orchestră“ în do minor; Max Bruch – „Romanță pentru violă solo și orchestră“; George Enescu – „Concert pentru violă și pian“; Daniel Croner/Dan Dediu – „Codex Brassoviensis“; Constantin Silvestri – „Trei piese pentru orchestră de coarde“ și Doru Popovici – „Codex Caioni“. Pe durata concertului, va rula expoziția documentară bilingvă „100 de ani de la nașterea Societății Filarmonica. Mari muzicieni ai lumii care au onorat cultura română (1920-1930)”, realizată de Cristina Ligia Enășescu. Imaginile au fost selectate din arhiva familiei Iosif Ion Prunner și din colecția de periodice a Bibliotecii Centrale Universitare și reflectă activitatea muzicală febrilă desfășurată sub cupola Ateneului Român în perioada 1920-1930.

ICR BRUXELLES: George Emil Palade și Emil Racoviță, printre personalitățile evocate de Ziua Culturii Naționale

11 personalități ale culturii române, care au primit recunoașterea celor mai importante instituții din Belgia pentru contribuția adusă în domeniile artei și științei, vor fi prezentate, în perioada 10-20 ianuarie, în cadrul unui proiect online pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles. Printre personalitățile selectate în cadrul campaniei de diplomație publică se numără Ion Adameșteanu, Anna Élisabeth Bibesco-Brancovan, Lola Bobescu, Ștefan Constantinescu, Ioan Cantacuzino, Mircea Eliade, George Enescu, Corneliu Gheorghiu, Florentina Mosora, George Emil Palade, Emil Racoviță.

ICR BUDAPESTA: Vlad Stănculeasa interpretează „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară ce i-a aparținut muzicianului

Un recital al violonistului Vlad Stănculeasa, care va interpreta piesa „Lăutarul” de George Enescu, pe o vioară Sanctus Seraphino din 1739 ce i-a aparținut muzicianului, va fi prezentat de ICR Budapesta, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Această piesă a fost aleasă pentru a marca, de asemenea, împlinirea a 140 de la nașterea compozitorului român. Vlad Stănculeasa a studiat la Academia Internațională „Yehudi Menuhin”, Elveția, cu Alberto Lysy și Liviu Prunaru, și a continuat apoi la Conservatorul din Lausanne, la clasa profesorului Pierre Amoyal. A fost concertmaestru al unor mari orchestre, precum Bamberger Symphoniker sau Accademia di Santa Cecilia a Roma, performând sub bagheta unor dirijori renumiți precum Jaap van Sveden, Gustavo Dudamel, Neeme Järvi, Kent Nagano, Manfred Honneck, Christoph Eschenbach.

ICR CHIȘINĂU: Filmul „Un bulgăre de humă” va fi difuzat la TVM 1

Difuzarea lungmetrajului „Un bulgăre de humă”, (România, 1989, 84 min), regia Nicolae Mărgineanu, la postul de televiziune TVM 1 va avea loc la 15 ianuarie 2021, în intervalul orar 19.30-20.55, la propunerea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescuˮ de la Chișinău și a Ambasadei României în Republica Moldova. Evenimentul are loc cu prilejul împlinirii a 171 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu și marchează Ziua Culturii Naționale. Filmul „Un bulgăre de humă” este o producție românească din anul 1989, regizată de Nicolae Mărgineanu după un scenariu de Mircea Radu Iacoban. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dorel Vișan, Adrian Pintea, Mioara Ifrim și Maria Ploae. Totodată, pe pagina de Facebook a reprezentanței va fi prezentată, la 15 ianuarie, expoziția „Eminescologia la începutul mileniului trei”, ce reunește cele mai importante ediții din opera eminesciană, noile investigații eminescologice și traducerile din opera marelui poet, realizate la începutul acestui mileniu. Edițiile vor fi însoțite de comentarii critice realizate de acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău.

ICR ISTANBUL: De la clasic la contemporan, cu Ansamblul Violoncellissimo

O înregistrare a concertului extraordinar susținut la Istanbul, în urmă cu un an, de Ansamblul Violoncellissimo, unul dintre cele mai vestite ansambluri instrumentale românești, va fi prezentată de ICR Istanbul pe pagina de Facebook și pe canalul Youtube vineri, 15 ianuarie 2021, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. La 14 ianuarie 2020, la Centrul Cultural Mustafa Saffet din Atașehir, Istanbul, ansamblul românesc a încântat publicul turc într-un concert de excepție. Filmul special înregistrat pentru ICR Istanbul include și o intervenție a maestrului Marin Cazacu, tradusă și subtitrată în limba turcă, alături de minunatele acorduri românești și internaționale interpretate de Ansamblul Violoncellissimo. În program: lucrări de Johann Schrammel, Georg Friedrich Haendel, Tomaso Albinoni, Constantin Dimitrescu, Cornelia Tăutu, Bela Bartok, Astor Piazzolla, Dimitri Schostakovich, Ramin Djawadi, Luis Fonsi/Radu Sinaci, Wilhelm Kaiser Lindemann, Freddie Mercury (arr.), Sabin Păutza (arr.).

ICR LONDRA: Patru voci creative feminine în seria „Generation 2020”

Proiectul „Generation 2020” este propunerea ICR Londra pentru Ziua Culturii Naționale. Vor fi prezentate vineri, 15 ianuarie, pe platformele de socializare și site-ul reprezentanței: un material video cu o selecție de poeme scrise de Anastasia Gavrilovici, în lectura poetei; scurtmetrajul „Iedera”, produs și regizat de Sarra Tsorakidis; un material video cu lecturi susținute de Bianca Temneanu, prcum și cartea „Carpathia”, scrisă de Irina Georgescu. Selecția celor patru invitate a fost făcută pornind de la premiile și vizibilitatea pe care le-au avut în 2020: poeta Anastasia Gavrilovici a câștigat premiul secțiunii Opus Primum a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru volumul „Industria liniștirii adulților”, regizoarea Sarra Tsorakidis este câștigătoarea premiului secțiunii de scurtmetraj din cadrul TIFF, actrița Bianca Temneanu este laureata Marelui Premiu al Galei HOP și Irina Georgescu este autoarea cărții de bucate tradiționale românești „Carpathia”, care s bucură de succes la nivel internațional.

ICR LISABONA: Dinu Flămând și Rui Zink, printre invitații la maratonul de lectură dedicat literaturii române

Un maraton de lectură dedicat literaturii române contemporane tradusă în limba portugheză va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, sub forma unui material video caleidoscopic, e reunește înregistrări ale unor lecturi literare realizate de personalități portugheze, dar și de români rezidenți în Portugalia. Prologul evenimentului îl aduce în prim-plan pe poetul și traducătorul Dinu Flămând, care va realiza o punere în temă asupra subiectului și va fixa coordonatele relațiilor literare româno-portugheze, într-o sinteză cu titlul „Prezențe literare românești în spațiul lusofon“. Prelegerea va fi urmată de lectura unor fragmente de proză și lirică contemporane românești. Printre personalitățile care vor participa la maratonul de lectură se numără Paulo Borges, Ricardo Gil Soeiro, Helena Carvalhão Buescu, Rui de Noronha Ozorio, José Luís Jorge, Leonídio Paulo Ferreira, Sofia Marçal, Vítor Sousa, Rui Zink, Manuel S. Fonseca, Corneliu Popa, Doru Simion Cristea, Tantzy Ungureanu, Antonia Verenca. Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și va fi prezentat pe paginile de Facebook ale ICR Lisabona și ale Ambasadei României în Republica Portugheză.

ICR MADRID:Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” – spectacol de poezie, muzică și dans

Spectacolul „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, o producție aTeatrului „Regina Maria“ din Oradea, va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, ora 19.00 (ora Spaniei), cu subtitrare în limba spaniolă, de ICR Madrid. „Am vrut să fac un spectacol mult mai deosebit decât în ceilalţi ani, dedicat poetului nostru drag. Va fi unul complex, în care vor apărea îndrăgostiţii din poeziile lui Eminescu, dar şi stări ale sale. Unul dintre personaje, Dansatoarea, va fi chiar spiritul lui Eminescu. Pentru mine, Eminescu este ca un medicament”, a declarat regizorul Emil Sauciuc, la premiera spectacolului. Înregistrarea poate fi vizionată pe rețelele de socializare ale reprezentanței până la 30 ianuarie. Tot cu prilejul Zilei Culturii Naționale, absolvenți ai cursurilor de limba română, sesiunea octombrie-decembrie 2020, vor recita în limba română o poezie sau o strofă de Mihai Eminescu, materialele video fiind difuzate pe rețelele de socializare ale ICR Madrid în perioada 11-15 ianuarie.

ICR NEW YORK: Newyorkezii recită în cadrul „Essentials. Eminescu. Essential”

Proiectul video „Essentials. Eminescu. Essential” propune o celebrare neobișnuită a geniului eminescian, integrând deopotrivă imensele provocări ale pandemiei și sensibilitatea actuală a publicului american. Filmul evidențiază o intersecție inedită între poezia lui Eminescu și vocea personaluluiesențial newyorkez care a menținut orașul într-o relativă stare de funcționare, iar locuitorii acestuia în siguranță pe tot parcursul crizei medicale. „Essentials. Eminescu. Essential”, un material video original creat pe baza lecturilor realizate de invitați speciali – personal medical newyorkez, responsabili cu menținerea ordinii publice, șoferi de autobuz etc – va fi difuzat în premieră vineri, 15 ianuarie 2021, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, pe canalele de comunicare ale ICR New York și pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite. Filmările și montajul au fost realizate de fotograful Ionuț Văcar, scenariul și regia aparținând lui Alex Boda. Traducerea și selecția textelor a fost realizată de Adrian Săhlean.

ICR PARIS: Poezia „Glossă“, spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene

40 de iubitori ai culturii române, care locuiesc la Paris, recită câte două versuri din poezia Glossăde Mihai Eminescu, plimbându-se în locuri emblematice ale Oraşului Luminilor, într-un material video prezentat de ICR Paris de Ziua Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie. Artistul vizual Mircea Cantor a filmat fiecare participant, pentru ca rezultatul final al montajului să ofere 40 de interpretări inedite ce însumează cele 80 de versuri ale poeziei Glossă. Iau parte la proiect personalităţi româneşti ale vieţii culturale pariziene, alături de tineri actori, muzicieni, scriitori, plasticieni, studenţi români la Paris, dar şi francezi pasionaţi de cultura română. Și tot pentru celebrarea Zilei Culturii Naționale, ICR Paris a colaborat cu Mircea Cantor şi cu Ecole Roumaine de Paris, elevii Școlii Românești din Paris răspunzând întrebării adresate lor de Mircea Cantor, pe un format grafic semnat de artist: „Dacă Eminescu ar fi trăit în 2021, el ar fi scris o poezie despre…“. Cel de-al doilea film va fi prezentat de ICR Paris la 16 ianuarie. Ambele materiale video au fost montate în studiourile regizorului Ionuţ Teianu.

ICR PRAGA: Spectacol de muzică și poezie susținut de Ansamblul Musica Viva

Muzica îmbracă poezia în haine sonore menite să o pună în valoare, în cadrul proiectului Ansamblului Musica Viva, propus de ICR Praga pentru celebrarea Zilei Culturii Naționale. Materialul audio-video al Ansamblului Musica Viva, cu interpretări ale unor poezii şi creații muzicale, prezintă și fotografii cu peisaje românești. Versurile vor fi recitate în limba română, cu subtitrare în limba engleză. Între poeziile alese din repertoriul eminescian se regăsesc: „Ce-ți doresc eu ţie, dulce Românie”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” (fragment), iar muzica selectată aparține marilor compozitori români George Enescu, Paul Constantinescu, Constantin Dimitrescu, Ciprian Porumbescu. Ansamblul Musica Viva este compus din muzicieni, actori, filologi, care colaborează deja de 15 ani. În acest proiect vor fi implicaţi pianista Andreea Butnaru, actriţa Ioana Calotă, violonistul Adrian Florescu și violoncelistul Florin Mitrea.

ACCADEMIA DI ROMANIA DIN ROMA: Voci lirice feminine românești, într-un recital în limba italiană

Seara de poezie dedicată Zilei Culturii Românești, „Versi italiani, sensibilità romena”, va fi organizată de Accademia di Romania din Roma cu prilejul Zilei Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, pe pagina oficială de Facebook a reprezentanței. Protagoniste vor fi voci lirice feminine din comunitatea românească din Italia, care creează în limba italiană. Poetele și traducătoarele Laura Barbu, Mariana Cornea, Tatiana Ciobanu, Alexandra Firiță, Lăcrămioara Maricica Niță, Iuliana Olariu, Lucia Ileana Pop, Lidia Popa, Alina Monica Țurlea, Rodica Vinău și Marioara Vișan vor recita, în seara zilei de 15 ianuarie, pe pagina de Facebook a Accademia di Romania. Coordonator al proiectului este jurnalistul și scriitorul Valeriu Barbu, cunoscător al activității literare a comunității românești. Acesta a declarat că „va încerca să afle cărei emoții lăuntrice îi răspunde exprimarea lirică și cum au ales participantele să o îmbrace în haine italiene“.

ICR TEL AVIV: Eminescu, evocat prin interpretări susținute de Constantin Chiriac și de actori israelieni ai Teatrului Karov

Sub genericul „Domnule și frate Eminescu”, ICR Tel Aviv propune, de Ziua Culturii Naționale, un colaj video dedicat operei și personalității marelui poet român, prezentat pe rețelele de socializare ale reprezentanței la 14 ianuarie 2021. Materialul video include un recital de poezie susținut de actorul Costantin Chiriac la Tel Aviv (în 2019), un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă ce porneşte de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori, precum și un recital susținut de actorii israelieni Nicu Nitai, Martin Blumenfeld și Yoav Sadowsky, de la Teatrul Karov. Momentele poetice vor fi prefațate de o introducere în creația eminesciană, realizată de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, prezentată cu subtitrare în limba ebraică. Printre poeziile eminesciene selectate de actorii israelieni se numără: „Dintre sute de catarge“, „La steaua“, „Lacul“ și „Somnoroase păsărele“, traduse în ebraică de Any Shilon și recitate și în cadrul proiectului „Poezia bate pandemia“, derulat de ICR Tel Aviv pe parcursul anului 2020. Actorul Constantin Chiriac a ales fragmente din scrisorile și scrierile lui Ion Creangă, versuri de Mihai Eminescu („Speranța“, „Glossă“, „Trecut-au anii“, „Revedere“, „Alei mică, alei dragă“, „Urât și sărăcie“), de Marin Sorescu („Noi, cei îngrozitori de mari“) și de Anton Pann („Povestea vorbei“).

IRCCU VENEȚIA: O nouă traducere în limba italiană a poemului „Luceafărul“

Un dialog despre importanța operei eminesciene pentru cultura națională, între prof. univ. Bruno Mazzoni (Universitatea din Pisa), cunoscut traducător și prieten al culturii române, și Grigore Arbore Popescu, directorul IRCCU Veneția, va fi transmis pe canalele de comunicare ale reprezentanței la 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale. Bruno Mazzoni este unul dintre principalii promotori ai literaturii române în Italia, contribuind la renumele literar în Peninsulă al unor scriitori de prestigiu precum Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu sau Herta Müller. Dialogul are ca orizont de referință noua traducere a poemului „Luceafărul“, realizată de ziaristul, poetul si traducătorul Viorel Boldiș, rezident de peste două decenii la Brescia. Varianta traducerii în italiană a poemului „Luceafàrul”, realizată de Viorel Boldiș, se adaugă unor traduceri mai vechi (printre care cea mai cunoscută este aceea a eminentei interprete a lui Eminescu, prof. Rosa Del Conte), circulă deja în Italia și este apreciată în rândurile specialiștilor. Materialul video a fost realizat de Roxana Mihaly pentru IRCCU Veneția.

ICR VIENA: Dezbatere despre scenografie, în seria „Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu“

Dezbaterea „Arta care nu hibernează niciodată: Scenografia de teatru, la timpul prezent”, o ediție specială a „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”, va fi difuzată vineri, 15 ianuarie, pe pagina de Facebook a ICR Viena, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. La discuție vor participa trei artiști din lumea teatrului și creatori de lumi vizuale remarcabile: Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, Adrian Damian, autorul unor decoruri de o plasticitate hipnotică, veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor, și Cristina Milea, laureata Premiului UNITER pentru scenografie în 2020, adepta unei ecologii teatrale cu miză estetică și umană deopotrivă. Dialogul, difuzat în parteneriat cu Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – Creart, prin Teatrelli, se va desfășura în limba română, cu subtitrare în limba engleză. De asemenea, un moment muzical susținut de Adela Liculescu (pian) şi Ioana Cristina Goicea (vioară), cu un repertoriu ce includecele şase dansuri românești de Bela Bartok, va fi prezentat duminică, 17 ianuarie, pe pagina de Facebook a ICR Viena.

PARTENER ICR: Concert al Orchestrei Române de Tineret, difuzat de cinci reprezentanțe

Un concert extraordinar al Orchestrei Române de Tineret, înregistrat la Palatul Tinerimea Română, va fi prezentat vineri, 15 ianuarie, pe rețelele de socializare ale ICR StockholmICR Varșovia, ICR Chișinău și ICR Praga, și sâmbătă, 16 ianuarie, pe paginile de Facebook ale ICR Viena și ICR Madrid, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, la recomandarea Ministerului Afacerilor Externe. Programul concertului, condus de dirijorul Cristian Mandeal, cuprinde o selecție de piese și compozitori reprezentativi pentru creația muzicală românească și universală: „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu), „Trei piese pentru orchestră de coarde“ de Constantin Silvestri, „Serenada Română“ și „Dans Țărănesc pentru violoncel și orchestră“ de Constantin Dimitrescu (solist Ştefan Cazacu), „Jocuri românești“ de Sabin Păutza şi Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.

SERVICIUL MARILE PROGRAME

Orchestra Metropolitană Bucureștisoprana Alexandra Coman și violonista Ana Ungureanu prezintă creații simfonice de inspirație folclorică

Orchestra Metropolitană București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, va oferi un concert extraordinar, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, înregistrare transmisă pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român la 15 ianuarie 2021. Cu invitatele speciale soprana Alexandra Coman și violonista Ana Ungureanu, Orchestra Metropolitană București va interpreta mai multe creații simfonice de inspirație folclorică, aducând un omagiu atât unor compozitori emblematici, precum George Enescu, Ciprian Porumbescu, cât și unor poeți naționali, precum Mihai Eminescu și George Coșbuc. În program: „Rapsodia a II-a“ de George Enescu, „Valurile Dunării“ de Iosif Ivanovici, „Aria Dochiței“ de Gherase Dendrino, „Limba noastră“ de Ion Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru, orchestrație Cristian Faur, „La Oglindă“, pe versuri de George Coșbuc, orchestrație Marius Cristescu, „Vai, bădiță, dragi ne-avem“, „Dragu-mi-i, mândro, de tine“ și „Floricică de pe apă“ de Tiberiu Brediceanu, „Fata din Carpați“ de Ioan Chirescu, „Ochiul tău iubit“ de Eugen Doga, pe versuri de Mihai Eminescu, „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu. Videograma a fost realizată, la cererea ICR, în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.

Lansarea documentarului „EU, EMINESCU“, cu arhivă foto-video despre perioada în care a trăit marele poet

Documentarul „EU, EMINESCU“, realizat de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Emanuel Bădescu, va fi prezentat pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român la 15 ianuarie 2021. Subtitrat în limba engleză, filmul documentar pune în valoare arhiva foto-video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând“ însă istoria într-un limbaj accesibil tuturor segmentelor de vârstă. Coloana sonoră este semnată de Petru Mărgineanu, iar producătorul executiv al filmului este regizorul Mihai Vișinescu. Documentarea a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. „Filmul a fost construit făcându-se apel la modalități de exprimare care nu țin neapărat de date biografice sau de teorie literară, ci cu precădere de dinamica umană a celui mai performant poet, prozator și jurnalist român al tuturor timpurilor“, a declarat Mihai Vișinescu. Producția a fost realizată de Asociația pentru Educație Teofor, cu sprijinul Ministerului Culturii.

* Evenimentele prezentate și orele de desfășurare pot fi consultate pe paginile Facebook ale fiecărei reprezentanțe ICR și ale centralei ICR (le puteți găsi în link-urile din subtitluri).

Facebook ICR:  Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute

Ana Blandiana a câștigat Premiul Griffin Trust pentru excelență poetică

Ana Blandiana

Ana Blandiana ; foto tnb.ro

Poetei și eseistei Ana Blandiana i-a fost decernat premiul pentru excelență poetică al fundației Griffin (The Griffin Trust for Excellence in Poetry Lifetime Recognition Award) în cadrul unei ceremonii desfășurate la Toronto pe 6 iunie. Ea este cea de-a douăsprezecea laureată a prestigioasei distincții.

Antologia The Sun of Hereafter & Ebb of the Senses (titlul original: Soarele de apoi. Refluxul sensurilor), tradusă în limba engleză de Paul Scott Derrick și Virica Patea, a fost publicată la editura britanică Bloodaxe la sfârșitul anului trecut, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programul TPS. În 2014, cu sprijinul Institutului Cultural Român, aceeași prestigioasă editură a publicat traducerea volumului Patria mea A4 (My Native Land A4).

Distincția este o recunoaștere a meritelor excepționale ale unor poeți de talie internațională, printre laureați numărându-se câștigătorul premiului Nobel pentru literatură Tomas Tranströmer (Suedia) în 2007, Ko Un (Coreea de Sud) în 2008, Hans Magnus Enzensberger (Germania) în 2009 sau Adelia Prado (Brazilia) în 2014.

Ceremonia de decernare a premiului a fost urmată de o lectură publică pe 7 iunie 2018.

Născută în 1942, Ana Blandiana este una dintre cele mai apreciate poete contemporane. Autoare a paisprezece volume de poezie, a două de proză, a șapte culegeri de eseuri și a unui roman, opera sa a fost tradusă în douăzeci și șase de limbi.

Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, vocile literaturii române la Târgul de Carte de la Guadalajara, Mexic

Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana

foto icr.ro

Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Madrid și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Statele Unite Mexicane, organizează a doua participare consecutivă cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic, ce se desfășoară în perioada 25 noiembrie – 3 decembrie.

Succesul incontestabil al primei participări la acest târg, care a coincis cu acordarea prestigiosului Premiu FIL de Literatură în Limbi Romanice scriitorului Norman Manea, a determinat organizatorii să adapteze standul pentru a permite publicului să cumpere carte românească tradusă în limba spaniolă.

Anul acesta, literatura română va fi reprezentată de două voci proeminente ale prozei și poeziei: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana. În anul scurs de la ediția precedentă a târgului, cei doi scriitori au fost în atenția lumii literare de limbă spaniolă mulțumită traducerilor apărute și turneelor literare din Peninsula Iberică. Astfel, Mircea Cărtărescu a lansat în luna octombrie a acestui an romanul Solenoid în versiunile spaniolă (traducere de Marian Ochoa de Eribe) și catalană (traducere de Antὸnia Escandell Tur), la editurile Impedimenta, respectiv Periscopi. Turneul literar din această toamnă a coincis și cu ceremonia de decernare a Premiului Leteo, care i-a fost acordat scriitorului de Comunitatea Autonomă Leon și partenerii săi. Mircea Cărtărescu se bucură de o receptare superlativă, critica națională spaniolă considerându-l „un autor cu o splendidă și densă stăpânire a unui limbaj cu adevărat spectacular, baroc, hiptnotic” (Mercedes Monmany, ABC Cultural).

În zilele premergătoare târgului, în perioada 21-23 noiembrie, scriitorul va prezenta Solenoide publicului local și va avea întâlniri cu presa din Ciudad de Mexico. În cadrul Târgului, Mircea Cărtărescu va participa la trei activități în perioada 25-27 noiembrie: lectura din poemele sale, din prima zi, va fi urmată de o conferință magistrală intitulată „Edificiul literaturii”, iar în data de 27 noiembrie va inaugura, alături de scriitorii Tiziano Scarpa, Tommy Wieringa și Radka Denemarková, Festivalul Literelor Europene.

„Fiecare cuvânt al Anei Blandiana se convertește într-un ‹act de credință›”, apreciază criticul și urniversitarul valencian Jaime Sile într-o recenzie a volumului Octombrie, noiembrie și decembrie, cea mai recentă traducere din lirica poetei publicată în Spania (Editura Pre-Textos, în versiunea Vioricăi Pâtea și a Nataliei Carbajosa). În cele trei zile pe care Ana Blandiana le va petrece cu publicul prezent la Târgul de la Guadalajara, vor fi prezentate atât volumele de poezie Las cuatro estaciones(Editura Periférica), El sol de más allá y El reflujo de los sentidosMi patria A4 (Editura Pre-Textos), cât și volumul de proză Proyectos de pasado (Editura Periférica). Despre acesta din urmă, criticul Manuel Hidalgo remarca în cotidianul El Mundo că Ana Blandiana „stăpânește în egală măsură descrierea și plasticitatea limbajului cu o abilitate și strălucire ‹flaubertiane›, cu măiestria unui mare romancier realist”.

Târgul de Carte de la Guadalajara, cheia către cititorii din America Latină

Târgul este al doilea cel mai important din lume în ceea ce privește prezența editorială, după cel de la Frankfurt, și al doilea cel mai mare din lume ca număr de vizitatori, după cel din Buenos Aires. Ediția din 2016 a reunit 1900 de edituri din 44 de țări, peste 20.000 de profesioniști și aproape 2.400 de ziariști acreditați. La cele nouă zile de activități au participat peste 800.000 de vizitatori, iar de vânzare a depășit un sfert de milion de euro.

Această a doua participare românească beneficiază de colaborarea Târgului de Carte de la Guadalajara, a editurilor Periférica, Impedimenta, Pre-Textos, a distribuitorului Sexto Piso și a librăriilor El Péndulo Polanco și Rosario Castellanos. După succesul înregistrat anul trecut, obiectivul Institutului Cultural Român este să consolideze prezența literaturii române și, alături de statutul de țară invitată pe care România îl va avea la Târgul de Carte Retiro din Madrid, în 2018, să proiecteze în spațiul hispanofon imaginea unei literaturi române fertile și captivante.

Ana Blandiana la festivalul internaţional „Unora le place poezia” – Italia

Ana Blandiana la festivalul internaţional „Unora le place poezia”

foto ICR.ro

În cadrul festivalului internaţional de poezie “Unora le place poezia” (1–8 septembrie 2017, San Leonardo Valcellina, PN, Italia), Ana Blandiana va participa, alături de Dan Octavian Cepraga, profesor de limbă şi literatură română la Universitatea din Padova, la două evenimente programate în datele de 7 şi 8 septembrie 2017.  

În data de 7 septembrie, ora 18.30 (Palatul Toffoli, Via Giuseppe Verdi 22, Montereale Valcellina PN) Ana Blandiana va susţine, alături de Dan Octavian Cepraga, o conferinţă despre experienţa sa de disidentă în timpul regimului comunist. Evenimentul îi este dedicat regretatului Romulus Rusan, scriitor şi fondatorului organizaţiei Alianţa Civică, director al Memorialului victimelor comunismului şi al Centrului internaţional pentru studiul comunismului. În data de 8 septembrie, la San Leonardo Valcellina (Brolo di Villa Tiani, Via Traiano 4) va avea loc o serată de poezie care va începe la orele 18.00 cu un moment poetic organizat de Carina Margareta Cesa, profesoară şi preşedintă a Asociaţiei Culturale „George Enescu” din Sacile, în memoria poetului George Bacovia (1881–1957). Serata va continua cu lecturi de Ana Blandiana, care va dialoga cu Dan Octavian Cepraga despre ultimele sale volume traduse în limba italiană. Vor urma lecturi poeticede Domenico Brancale, Eugenia Galli şi Rachel Slade şi intermezzo-uri muzicale de Gianni Fassetta.

Publicul italian este familiarizat cu opera Anei Blandiana datorită traducerilor publicate în peninsulă până în prezent şi datorită participărilor poetei la prezentări de carte şi târguri literare: Festivalul literar «Incroci di civiltà» din Veneţia 2016, Salonul Internațional de Carte de la Torino 2012 şi 2015, Târgul Editorilor Independenţi din Capannori – Lucca 2012. Printre volumele traduse în limba italiană se numără: Un tempo gli alberi avevano occhi, poezii (Donzelli 2004), Progetti per il passato, proză fantastică (Anfora 2008), Il mondo sillaba per sillaba, proză de călătorie (Saecula Edzioni 2012) şi La mia patria A4 (Aracne 2015). Pentru opera şi activitatea sa, poeta a fost distinsă în Italia cu premiile Acerbi şi Camaiore, în 2005, şi cu premiul Città dell’Aquila, în 2007. Cel mai recent volum al său apărut în Italia, intitulat în traducere: La mia Patria A4 (Aracne 2015), a fost tradus de Mauro Barindi şi este însoţit de o prefaţă semnată de Dan Octavian Cepraga.

Dan Octavian Cepraga s-a născut la Bucureşti, în 1967. A obţinut licenţa în Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova şi doctoratul în Filologie romanică şi italiană la Universitatea La Sapienza din Roma. Din 2004 este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova. Românist şi filolog romanic, s-a ocupat de poezia populară românească, de formarea limbii poetice române în secolul al XIX-lea, de poezia provensală şi franceză veche. Este colaborator ştiinţific al editurii Universităţii din Oradea. A fost distins cu premiul Città di Monselice pentru traducere literară (Secţiunea Leone Traverso, opera prima).

Pentru informaţii suplimentare: istiorga@tin.it, tel.: 0427798782, 0415242309.

Iniţiativă promovată şi susţinută de: Primăria din Montereale Valcellina – Direcţia pentru cultură, educaţie şi urbanism; Cu patronajul: Institutului Român de Cultură şi cercetare Umanistică de la Veneţia, al Bibliotecii publice din Montereale Valcellina, al Asociaţiei Culturale “Progetto Pellegrin” San Leonardo Valcellina şi al Asociaţiei “George Enescu” din Sacile; Colaboratori: Pro Loco San Leonardo Valcellina, Samuele Editore Fanna; Director artistic: Christian Sinicco Responsabil proiect: Aurora Firţa, Tel.: +39 0415242309, E-mail: istiorga@tin.it

Save

„Cartile care ne-au facut oameni”, de Dan C. Mihailescu

Cărțile care ne-au făcut oameni

foto Editura Humanitas

„De când sunt «Omul care aduce cartea», am fost întrebat, în repetate rânduri şi în cele mai variate contexte, «care sunt cărţile de căpătâi ale unui om adevărat», ba chiar somat să dau zece, douăzeci de titluri de lecturi formatoare.
Ce-ar fi, mi-am zis, să adunăm zece, douăzeci de personalităţi culturale din România de azi – fiecare fiind, în domeniul său, o energie benefic-iradiantă, de mult recunoscută public – care să-şi mărturisească revelaţiile citirii fermecător-terapeutice?
Îmi îngădui să cred că, în funcţie de simpatia pentru unul sau altul dintre autorii cuprinşi în sfera nostalgică a evocărilor de faţă, cititorii-părinţi (şi mai ales bunici) îşi vor îndemna fiii şi nepoţii cu mai multă hotărâre şi seninătate către un titlu sau altul, odată ce ele, titlurile, i-au făcut oameni pe Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ştefan Câlţia, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Mihai Măniuţiu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleşu, Victor Rebengiuc, Valeriu Stoica, Ion Vianu…“ (Dan C. MIHĂILESCU)

DAN C. MIHĂILESCU este critic şi istoric literar. A publicat volume de eseuri despre Eminescu, Caragiale, Cioran, Blaga, generaţia ’27, literatura română în postceauşism ş.a. A făcut gazetărie aproape patruzeci de ani, a fost cercetător ştiinţific, a condus reviste, a semnat traduceri, prefeţe, ediţii etc.

  • Titlu: Cărțile care ne-au făcut oameni
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: a II-a
  • Pagini: 136
  • Format: 13×24 cm
  • ISBN: 978-973-50-5745-9

Cartea poate fi comandata online de aici

Recital de poezie Ana Blandiana la Libraria Humanitas de la Cismigiu

Ana Blandiana, recital de poezie – marți, 4 aprilie, ora 18, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Ana Blandiana Recital de poezie

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Ana Blandiana: Orologiul fără ore – la Conferințele Teatrului Național, 20 noiembrie 2016

Ana Blandiana

Ana Blandiana ; foto tnb.ro

În cadrul Conferințelor Teatrului Național, în mod excepțional, duminică, 20 noiembrie 2016, ora 11.00, la Sala Pictură, va avea loc o întâlnire cu scriitoarea Ana Blandiana. Glasul inconfundabil al poetei, cunoscut atât din lectura propriilor versuri, cât și de la balconul Pieței Universității, va răsuna într-o discuție liberă despre puterea scrisului, al cărei amfitrion va fi Ion Caramitru. Alături de Ana Blandiana, vor mai recita din opera sa trei tinere actrițe ale Teatrului Național București: Florentina Țilea, Fulvia Folosea și Alexandra Sălceanu.

Autoare a numeroase cărţi de poezie, proză şi memorialistică traduse în 24 de limbi ale lumii, dar şi a numeroase articole de presă, Ana Blandiana este deţinătoarea, printre multe alte distincţii, a Premiului Herder, a Premiului Academiei Române, dar şi a Legiunii de Onoare acordată de statul francez pentru meritele sale scriitoriceşti şi civice deosebite.

Despre Ana Blandiana

Ana Blandiana este originară din Timişoara, unde s-a născut în 1942. La naştere se numea Otilia Valeria Coman, iar după căsătoria cu scriitorul Romulus Rusan a devenit Otilia Valeria Rusan. Cei apropiaţi îi spun Doina, însă „porecla” schimbată în renume este pseudonimul Ana Blandiana. (Poeta l-a compus preluând numele melodios al satului – Blandiana, din judeţul Alba – în care s-a născut mama ei şi desprinzând din el şi un prenume.)

După ce urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana se stabileşte la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979).

Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate în revista Tribuna din Cluj (1959). Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare. Când se stabileşte, deci, la Bucureşti, nu este o necunoscută. În 1969 primeşte, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al Academiei Române, 1970, Bucureşti, Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Internaţional Herder, Viena, 1982, Premiul „Opera omnia”, 1994, Premiul Naţional de Poezie, 1997, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, 2000 etc.).

Cărţile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (şi care i se şi traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică (rubrica sa Atlas din România literară devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de şase luni în SUA în 1973-1974), siguranţa cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieşit din comun.

Nesupusă ca un personaj responsabil, şi nu ca unul recalcitrant, Ana Blandiana citeşte la întâlnirile cu publicul în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceauşescu poeme-manifest care electrizează asistenţa: „O să vină ea,/ Nu se poate altfel,/ O să sosească/ Şi ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se şi aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiţi, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină.” (Dies ille, dies irae). În 1985, o suită de poeme ale ei încărcate cu dinamită politică, apărute în revista Amfiteatru, alertează autorităţile. Iar în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România.

Valul revoluţiei din decembrie 1989 o aduce în echipa eterogenă de conducere a ţării, Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale. Mai devreme decât alţi intelectuali, Ana Blandiana părăseşte gruparea. Înfiinţează şi conduce Alianţa Civică, la care aderă o mare parte din societatea civilă românească, creează la Sighet, cu eforturi supraomeneşti şi sacrificii, împreună cu soţul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conduce PEN Clubul Român. Are o contribuţie decisivă la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, dar nu se sfieşte să-i critice lipsa de fermitate în promovarea valorilor democraţiei.

Biografie de Alex Ștefănescu

Poti participa la eveniment cumparand un bilet de aici

Save