a ajunge varză expr. 1. a se degrada, a se zdrenţui 2. (tox.) a ajunge dependent de droguri 3. (tox.) a avea o stare euforică provocată de consumul de droguri (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007) Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
Tag Archives: Definitie
Definitie ‘aa’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
AA interj. v. a^7. Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a
Definitie ‘öre’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ÖRE s.f. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia şi Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană. [< fr. öre < cuv. scandinav]. Sursa: Dicţionar de neologisme
Definitie ‘abatator’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
ABĂTĂTÓR adj. v. |activ|activ|, |harnic|harnic|, |muncitor|muncitor|, |neobosit|neobosit|, |neostenit|neostenit|, |silitor|silitor|, |sârguincios|sârguincios|, |sârguitor|sârguitor|, |vrednic|vrednic|, |zelos|zelos|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘àlalongue’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
à la longue (fr.) [pron. alalõg] (lon-gue) loc. adj., loc. adv. Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a
Definitie ‘abataj’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
abatáj s. n. 1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi. 2. doborâre a arborilor în exploatările forestiere. 3. sacrificare a animalelor, la abator. 4. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj (1). (< fr. abattage) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘àlagrecque’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
à la grecque (fr.) [grecque pron. grec] (grec-que) loc. adj., loc. adv. Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a
Definitie ‘àlacarte’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
à la carte (fr.) [carte pron. cart] loc. adj., loc. adv. Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a
Definitie ‘abandonic’
Adaugat de Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
abandónic, -ă adj., s.m. f. (cel) care trăieşte teama patologică de a fi abandonat. (< fr. abandonnique) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
