NĂCLĂIÁLĂ, năclăieli, s.f. Faptul de a (se) năclăi: (concr.) substanţă cleioasă, grasă, murdară (care năclăieşte). [Pr.: -clă-ia-] – |Năclăi|Năclăi| + suf. -eală. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Prezentarea generală a Politicii de Cookies
Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.
Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.
Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.
0 Comments.