UGUÍT s.n. Faptul de a ugui; sunete caracteristice scoase de porumbei şi de turturele; |gângurit|gângurit|, |uguire|uguire|. – V. |ugui|ugui|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
UGUÍT s.n. Faptul de a ugui; sunete caracteristice scoase de porumbei şi de turturele; |gângurit|gângurit|, |uguire|uguire|. – V. |ugui|ugui|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.