FĂCĂLÉŢ, făcăleţe, s.n. Băţ gros şi neted, întrebuinţat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. %fakalán.% Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
FĂCĂLÉŢ, făcăleţe, s.n. Băţ gros şi neted, întrebuinţat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. %fakalán.% Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.