Category Archives: Carte - Page 16

„Sarinne & Elenore and their splendid first adventure”, de Adina Chirica

Sarinne & Elenore and their splendid first adventureSâmbătă, 7 noiembrie, la ora 10:00, la Merlin Books & Toys Store (București) are loc evenimentul de lansare a volumului Sarinne & Elenore and their splendid first adventure, autor Adina Chirica, ilustrații de Anda Ansheen. Vor participa Irina Margareta Nistor, Adina Chirica și Anda Ansheen.

Sarinne este o fetiță jucăușă și curioasă, care își iubește pisicuța pe nume Elenore. Cele două sunt prietene nedespărțite, dar într-o zi, Sarinne descoperă că frumoasa pisicuță a fugit în pădurea din apropierea casei. Fetița trebuie să își învingă teama de pădurea întunecată și să meargă acolo să o caute pe Elenore. În această aventură, cu ajutorul lui Elenore, Sarinne va afla ceva extraordinar despre ea însăși. Micii cititori vor trăi la maximum aventura celor două prietene.

Cartea este disponibilă în librării și AICI.

La evenimentul de la Merlin Books & Toys Store (București) de sâmbătă, 7 noiembrie 2015, Adina Chirica, Anda Ansheen și Irina Margareta Nistor vă vor introduce în povestea unei aventuri care-i va ține pe cei mici cu sufletul la gură.

„Dincolo de Calea Victoriei”, de George Bogdan

Dincolo de Calea Victoriei de George Bogdan

foto icr.ro

Luni, 2 noiembrie 2015, de la ora 15.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București), va avea loc lansarea volumuluiDincolo de Calea Victoriei de George Bogdan

Evenimentul este organizat de Editura Tracus Arte, Institutul Cultural Român și Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov).  Discuțiile vor fi moderate de conf. univ. dr. Adrian Lesenciuc, critic literar, președinte al USR, Filiala Brașov și de conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române. Cartea va fi prezentată de Carolina Ilica, Valeriu Mircea Popa, Maria Postu, Adrian Lesenciuc, Ioan Cristescu și Ionela Neagoe. Invitați speciali: deputat Daniel Budurescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Schengen a Parlamentului României, Liviu Jicman, vicepreședintele ICR, reprezentanți ai unor instituții culturale europene la București, ș.a.

Xenia Petrișor (vioară) și Cristian Petrișor (clarinet) vor oferi un intermezzo muzical, iar actorul Viorel Păunescu va recita versuri din volum.

„Despre ierarhiile divine”, de Madeea Axinciuc

Despre ierarhiile divine

foto Editura Humanitas

Joi, 15 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu are loc lansarea cărţii Despre ierarhiile divine. Fascinația Unului și lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor de Madeea Axinciuc. La eveniment vor vorbi Francisca Băltăceanu, Anca Manolescu şi Madeea Axinciuc.

MADEEA AXINCIUC, în prezent conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, coordonează programul interdisciplinar de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi este directorul Centrului pentru Cercetare Transdisciplinară în Religie şi Ştiinţă al Universităţii din Bucureşti. Ultima carte publicată: Profetul şi oglinda fermecată. Despre imaginaţie şi profeţie în Călăuza rătăciţilor de Moise Maimonide, Humanitas, 2008.

„Tema în jurul căreia se configurează demersul cărții este cea a ierarhiilor divine. Cadrul metodologic și de cercetare se înfiripă la confluența dintre filozofia religiei și religie comparată, cu trimiteri înspre domenii de interfață precum studiile contemplative, studiile cognitive, filozofia științei, hermeneutica. Miza este aceea de a înțelege care sunt sensul și dinamica ierarhiilor divine, așa cum sunt ele înfățișate în diferite tradiții religioase și de gândire, pentru a scoate la lumină diferitele moduri de percepție și întruchipare a structurii și dinamicii lumii/lumilor, printr-un demers care se dorește relevant pentru înțelegerea omului. Reîntorcându-ne privirea către întrebările și răspunsurile care se rostesc neîncetat în cămările sufletului, modelându-ne continuu, ne putem întoarce, pentru un răstimp, în locul de unde încercăm să privim, lămuritor, către ceea ce suntem.“ (Madeea AXINCIUC)

  • Titlu: Despre ierarhiile divine
  • Subtitlu: Fascinația Unului și lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor
  • An aparitie: 2015
  • Ediție: I
  • Pagini: 228
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-5017-7

„Cartea Oglinzilor”, de Eugen Ovidiu Chirovici

Eugen Ovidiu Chirovici

Eugen Ovidiu Chirovici; foto ro. wikipedia.org

The Guardian vorbeste in termeni elogiosi despre „Cartea Oglinzilor” pe care Eugen Ovidiu Chirovici o va lansa in Marea Britanie: Senzatie, fenomen editorial international…

 

Romanul pe care Eugen Chirovici il va lansa la inceputul anului 2017 in peste 20 de tari este descris in termeni elogiosi de cotidianul britanic The Guardian, care spune ca scriitorul roman a devenit o „senzatie” si ar putea incasa din vanzarea drepturilor de publicare o suma de sapte cifre.

„Cartea Oglinzilor” (The Book of Mirrors) este considerata de Guardian un fenomen editorial international.

Eugen Chirovici s-a mutat in Marea Britanie in urma cu trei ani, dupa ce fiul sau a inceput studiile la Universitatea din Cardiff.

Acesta a publicat 10 romane in Romania, inainte de a se muta in Reading, iar acum din publicarea cartii urmeaza sa primeasca o suma cu ” sapte zerouri”.

„Cel mai recent roman al meu, The Book of Mirrors (Cartea Oglinzilor), reprezentat de agentul literar Marilia Savvides (Peters, Fraser, Dunlop ¬ London; petersfraserdunlop.com), se dovedeste a fi o adevarata lovitura editoriala internationala. Drepturile au fost deja vandute in peste douazeci de tari, printre care Marea Britanie (Penguin Random House, Century), SUA (Simon and Schuster), Germania (Random House, Goldmann), Franta (Les Escales), Italia (Longanesi), Spania (Penguin Random House, Literatura), Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Brazilia si asa mai departe. In Romania, drepturile au fost cumparate de Editura Rao (facebook.com/rao.editura). Romanul va fi publicat la inceputul anului 2017”, a scris el, pe Facebook.

 

Mai multe aici

„Singură pe Drumul Mătăsii”, de Sabina Fati

Singură pe Drumul Mătăsii

Editura Humanitas

Priviţi cu atenţie mai întâi harta prietenoasă a acestei călătorii. Abia apoi parcurgeţi, împreună cu autoarea, o experienţă pe cât de palpitantă, pe atât de excitantă pentru minte şi pentru nepreţuita endorfină a libertăţii. Trei fire sunt de urmărit şi, la nevoie, puteţi alege între ele. Unul e cel al notelor de călătorie la cald şi la persoana întâi acut, ca să zic aşa. Sunt marcate în italice. Să nu rataţi zigzagul fin al neliniştilor Sabinei Fati, lăsat la vedere cu parcimonie. Al doilea este şirul de excursuri istorice despre fiecare dintre cele zece ţări, care, nu vă temeţi, revine întotdeauna la zi, exact în punctul de intersecţie cu prezentul. Al treilea înşiră pe aţă vreo sută de «personaje» episodice, oameni cu care Sabina Fati a stat, într-un fel sau altul, faţă în faţă. O să vă urmărească în grup, ca o armată de teracotă care s-ar fi decis brusc s-o ia înapoi, tăcut, către Apus. Adică spre noi.“ (Tania RADU)

„La început am crezut că sunt singură cu muntele, dar l-am zărit imediat pe soldatul tadjic, paznicul barierei din faţa mea. Un uriaş încremenit, îmbrăcat în manta lungă de postav şi purtând căciulă tradiţională rusească revărsată peste urechi. Se uită la mine ca la ceva bizar. Îi întind paşaportul, dar omul nu schiţează nici un gest, se uită de departe şi pe urmă îmi întoarce spatele. E 1 iunie 2014 şi sunt plecată de 45 de zile în căutarea mea şi a Noilor Drumuri ale Mătăsii. Cele cinci sau zece minute petrecute în faţa barierei mi s-au părut ore şi mi-am dat brusc seama că sunt în faţa unei garnizoane de militari sălbăticiţi de şederea în Pamir. Am văzut că în jurul meu se strâng toţi băieţii din garnizoană. Îmbrăcaţi lejer şi ieşiţi din cealaltă baracă, bine încălzită, poartă şlapi, pantaloni de trening cu genunchi lăbărţaţi şi bluze groase de bumbac. Se uită la mine ca la ceva bun de mâncat şi am senzaţia că rânjesc unul la altul. Începe să-mi fie frică. Ce pot face singură împotriva acestor zdrahoni? N-am nici o şansă, îmi zic, şi le zâmbesc ca unor oameni care m-ar putea ajuta.“ (Sabina FATI)

SABINA FATI este o jurnalistă cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Este corespondenta Radio Free Europe/Radio Liberty la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al cotidianului România liberă. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 este visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării. Bibliografie: Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania. 1892–1918, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2007; Stelian Tănase (coord.), Călin Anastasiu, Sabina Fati, Romania in the Gray Zone, national and regional security in Eastern Europe after Madrid, Societatea Civilă, Bucureşti, 2004. A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care: Victor Bârsan (ed.), De la post-comunism la pre-tranziţie, Editura Pythagora, Bucureşti, 1997; Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina (eds), România în UE. Trei ani de la aderare, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010.

  • Titlu: Singură pe Drumul Mătăsii
  • Subtitlu: 80 de zile, 15 000 km, 2 500 de ani de istorie
  • An aparitie: 2015
  • Ediție: I, cu fotografiile autoarei
  • Pagini: 448
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-4808-2

    Cartea poate fi cumparata de aici

 

 

„Eseuri sceptice”, de Bertrand Russell

"Eseuri sceptice", de Bertrand Russell„Există în lumea gândirii «mări primejdioase» pe care nu pot naviga decât cei dispuşi să-şi înfrunte propria neputinţă fizică. Şi mai presus de orice, există eliberarea de tirania Fricii, tiranie care le ascunde oamenilor lumina zilei şi-i face în continuare nevolnici şi cruzi. Nu s-a eliberat de frică cel ce nu cutează să-şi contemple lucid locul în lume; şi nimeni nu poate atinge mă-reţia de care este capabil înainte de a se fi încumetat să-şi înţeleagă propria micime.“ (Bertrand RUSSELL)

„Testamentul unui cruciat raţionalist care se îndoia de puterea raţiunii.“ (John GRAY)

BERTRAND RUSSELL (1872–1970) a fost un matematician, logician, filozof şi eseist britanic. Nemulţumit de empirismul lui John Stuart Mill, de filozofia transcendentală a lui Kant, ca şi de neohegelianismul englez al vremii (McTaggart, Bradley), Russell le-a opus teoria „atomismului logic”, constând în practicarea metodei „analizei” pentru a ajunge la „atomi logici”, la o „lume a universaliilor”, cărora avea să le atribuie o realitate independentă de existenţa empirică (obiecte fizice, senzaţii) şi de subiectul cunoscător. Descoperirea studiilor logico-matematice ale lui Frege şi mai ales ale lui Peano a dat un impuls decisiv propriilor sale cercetări, ale căror rezultate au fost expuse în diverse lucrări şi articole înainte de a fi dezvoltate sistematic în Principia Mathematica (1910–1913), scrisă în colaborare cu Alfred North Whitehead. Russell s-a impus în egală măsură prin luările sale de poziţie antireligioase, ca şi prin lucrări etice, sociale şi politice. Primul Război Mondial i-a dat ocazia să-şi manifeste antimilitarismul şi pacifismul; drept consecinţă, şi-a pierdut postul de la Cambridge (1916) şi a fost condamnat la şase luni de închisoare (1918). Democrat, individualist şi liberal, a împărtăşit vederile socialiştilor englezi, dar a criticat bolşevismul după o călătorie în Rusia (1920). Până la sfârşitul vieţii n-a încetat să lupte pentru pace, opunându-se utilizării militare a energiei nucleare sau denunţând pericolele naţionalismului. În 1950 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru literatură, „drept recunoaştere a activităţii sale scriitoriceşti variate şi de mare importanţă, prin care apără idealurile umaniste şi libertatea de gândire”.
Traduceri la Editura Humanitas: Istoria filozofiei occidentale (2005), În căutarea fericirii (2011), Cunoaşterea lumii exterioare (2013).

 

  • An aparitie: 2015
  • Ediție: I
  • Pagini: 268
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-4979-9

Cartea poate fi cumparata de aici

 

Record de vanzari pentru romanul lui Harper Lee „Go Set a Watchman”

Harper Lee Go Set a Watchman

foto en.wikipedia.org

Al doilea roman al scriitoarei americane Harper Lee „Go Set a Watchman” a depășit de la lansarea sa în SUA toate recordurile de vânzări în librării pentru o carte de ficțiune pentru adulți, a anunțat miercuri principalul lanț de librării ‘Barnes & Noble’, informează agenția France Presse (AFP), citata de AGERPRES.

Compania nu a dat cifre concrete, dar a spus că acest roman extrem de așteptat, la 55 de ani de la lansarea celebrei cărți scrise de Harper Lee „Să ucizi o pasăre cântătoare” („To Kill a Mockingbird”), a fost cel mai bine vândut roman în prima zi de la lansare depășind best-seller-ul lui Dan Brown „Simbolul pierdut” („The Lost Symbol”) din 2009, care deținea până acum această poziție.

Detalii aici

„Calatoarea”, de Diana Gabaldon

Calatoarea, de Diana Gabaldon

foto: Editura Nemira

Editura Nemira începe publicarea traducerii în limba română a seriei Outlander, de Diana Gabaldon, cu romanul Călătoarea – prima parte a poveştii fascinante care stă la baza unui serial american de mare succes în toată lumea.

După mărturisirea scriitoarei aflate la debut, care era departe de a bănui succesul ce va urma, cartea a rezultat, după o documentare „de modă veche”, din interesul pentru călătoria în timp şi pentru universul scoţian.

Romanul a cucerit imediat publicul şi au urmat încă şapte romane în aceeaşi serie, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber, Voyager, Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood.

Seria a fost publicata în 26 de ţări si a inspirat, începând cu anul 2014, serialul de televiziune produs de Starz. Fiecare episod din primul sezon a fost urmărit de peste 2 milioane de telespectatori.

Anul 1945. Claire Randall, fostă soră medicală, se întoarce din război şi pleacă cu soţul într-o a doua lună de miere. Dar o stâncă magică descoperită într-un loc misterios o transformă într-o călătoare în timp, care se trezeşte brusc într-o Scoţie măcinată de luptă, în Anul Domnului. 1743. Azvârlită într-un alt secol de forţe pe care nu le înţelege, protagonista trebuie să înfrunte conspiraţii şi primejdii care îi ameninţă viaţa. şi îi pun la încercare inima. Destinul i-l scoate în cale pe tânărul războinic James Frazer şi Claire trebuie să aleagă între fidelitate şi dorinţă, între doi bărbaţi, între două vieţi.

„O carte captivantă şi emoţionantă. care evocă impresionant ţinutul şi legendele Scoţiei.” Publishers Weekly

„Gabaldon nu doar că stăpâneşte arta detaliului, ci are şi talentul de a crea personaje memorabile sau a scrie incredibile scene de sex.” Locus

„O carte foarte palpitantă.. aventuri extraordinare, romantism, sex. o lectură perfect pentru cei care vor să evadeze.” San Francico Chronicle
DIANA GABALDON s-a născut pe 11 ianuarie 1952 în Arizona, unde locuieşte şi astăzi, împreună cu familia. A studiat zoologia la Northern Arizona University şi biologia marină la University of California, San Diego, şi are un doctorat în ecologie. A fost profesor universitar inainte de a se dedica în întregime literaturii. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria Outlander, concepută iniţial ca trilogie. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria Lord John, precum şi povestiri aparut in antologii şi volume colective.

„Supunere” de Michel Houellebecq

Supunere de Michel Houellebecq

foto Editura Humanitas

Un adevărat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an în peste 40 de țări.

Roman pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care încă din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq îl analizează cu scalpelul îm mână punându-i în faţă mizeria morală şi deruta politică. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatură la Sorbona, mizantrop care caută cu acelaşi entuziasm pe internet meniuri de catering şi servicii sexuale, asistă abulic la instalarea legitimă la putere a unui guvern musulman moderat. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmană, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale cărei avantaje sunt nesperate. Şi de ce nu s-ar supune, când lucrurile promit să se aranjeze atât de bine? La urma urmei, nu este civilizaţia modernă bazată pe dezideratul „căutării fericirii“? Provocator cu program, scriitorul şochează de fiecare dată prin tuşele satirice îndrăzneţe, însă întrebările subiacente aparţin unui moralist care, schiţând portretul unei Europe lipsite de ideal, constată eşecul proiectului iluminist şi întrevede sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare.

„Două romane profetice au zguduit secolul XX: 1984 şi Minunata lume nouă. Erau profetice nu în sensul că prevedeau viitorul, care le-a infirmat, ci pentru că enunţau un adevăr despre prezent. Anticipaţiile lui Houellebecq fac parte din aceeaşi familie. Houellebecq are în comun cu Huxley o curiozitate fascinată de fenomenele religioase şi cu Orwell groaza de biciul politicii şi un simţ – pe care puţini i l-au recunoscut – al ceea ce se numește common decency. Altfel – iar Dumnezeu ştie cât îi iubesc pe Huxley şi pe Orwell – Houellebecq e mai puternic decât ei.“ (Emmanuel Carrère, Le Monde)

„Michel Houellebecq are geniul detaliului semnificativ … El îmbină savant concretul şi abstractul, naraţiunea şi filozofia. Forţa comică a scriitorului vine din faptul că, în loc să fie prizonier al spiritul timpului sau să i se împotrivească, el îl observă din exterior. Impasibilitatea lui este pur şi simplu irezistibilă.“ (Alain Finkielkraut)

MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele său real Michel Thomas, s-a născut în insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (după afirmația autorului). După absolvirea Institutului Național de Agronomie Paris-Grignon, se înscrie la secția Cinematografie a Școlii Naționale Superioare Louis Lumière, abandonând-o înainte de a-și lua diploma. Poet, eseist, romancier şi regizor, el este, începând din anii ’90, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori francezi contemporani. Cariera literară şi-o începe publicând versuri, iar cea de-a treia sa culegere de poeme atrage atenţia criticii: La Poursuite du bonheur (În căutarea fericirii) primeşte în 1991 Premiul Tristan Tzara. Ca romancier cunoaşte un succes fulminant după ce publică în 1994 Extinderea domeniului luptei (L’Extension du domaine de la lutte) şi, mai ales, „scandalosul“ Particulele elementare (Les Particules élémentaires, 1998), câștigător al Premiului Novembre și, în 2002, prin traducerea engleză, al Premiului Internațional IMPAC Dublin. Fiecare nouă apariţie romanescă a autorului – Platforma, (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une île, 2005), pentru care primeşte Premiul Interallié – trezeşte polemici înverşunate, iar numărul admiratorilor săi nu este egalat decât de cel al detractorilor. În 2010, Harta şi teritoriul (La Carte et le territoire), probabil cel mai puţin controversat roman semnat de Houellebecq, e încununat cu Premiul Goncourt. Înainte de apariţia pe piaţă (prevăzută pentru 7 ianuarie 2015, dată care, printr-o coincidenţă tragică, a fost ziua atentatului din redacţia Charlie Hebdo), romanul Supunere (Soumission) a fost piratat şi citit de mii de internauţi cu frenezia cu care sunt devorate înainte de publicare bestsellerurile internaţionale. Imediat după ce a văzut lumina tiparului, romanul lui Houellebecq s-a situat în fruntea topurilor de vânzare simultan în Franţa, Germania şi Italia.

Romanul poate fi achizitionat online de aici

„BELVEDRE. Cincisprezece Conversaţii cu Artişti Contemporani”, de Adina Zorzini

BELVEDRE. Cincisprezece Conversaţii cu Artişti Contemporani de Adina Zorzini

foto Editura Trei

Joi 19 martie, începând cu ora 19.00, are loc la Librăria Cărtureşti-Verona, la Cafenea, evenimentul de lansare a volumului BELVEDRE. Cincisprezece Conversaţii cu Artişti Contemporani de Adina Zorzini. 

Alături de autoarea cartii la eveniment se vor afla şi câţiva dintre artiştii intervievaţi în carte: Cătălin Burcea, Nicolae Comanescu, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Mircea Suciu, Sorin Tara şi Roman Tolici. Evenimentul va fi moderat de Magdalena Marculescu, director editorial al Editurii Trei.

Cei cincisprezece artisti intervievati de autoarea cartii sunt: Marius BERCEA, Cătălin BURCEA, Nicolae COMĂNESCU, Adrian GHENIE, Teodor GRAUR, Dumitru GORZO, Ion GRIGORESCU, Adriana JEBELEANU, Gili MOCANU, Ciprian MUREŞAN, Dan PERJOVSCHI, Şerban SAVU, Mircea SUCIU, Sorin TARA, Roman TOLICI

BELVEDERE. Cincisprezece Conversaţii cu Artişti Contemporani este prima carte de interviuri cu artişti apărută în România şi se doreşte a fi un prim pas către o mai bună înţelegere a perspectivei de ansamblu a istoriei artei româneşti în context internaţional. Cartea cuprinde o serie de discuţii cu artişti români contemporani importanţi şi reprezentativi, atât în plan local cât şi internaţional, ai ultimelor cinci decenii, activi în perioada cuprinsă între 1960 şi 2010.

BELVEDERE. Cincisprezece Conversaţii cu Artişti Contemporani propune, pe de-o parte, un punct de perspectivă asupra unor privelişti speciale pe care le oferă arta în general şi, pe de altă parte, cincisprezece puncte de „vedere frumoasă” ale fiecăruia dintre cei cincisprezece artişti intervievaţi, în particular. În cele din urmă, datorită contextului informal în care au fost realizate aceste discuţii libere despre artă şi viaţă, cartea se adresează în egală măsură tuturor cititorilor.

Adina ZORZINI – n. 1982 – este critic de artă şi curator; din 2005 până în prezent a publicat peste 100 de articole de specialitate atât în presa scrisă locală cât şi în cea internaţională; in 2006 a absolvit Facultatea de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universitaţii Naţionale de Artă Bucureşti; începând cu anul 2010, a iniţiat şi organizat seria de întalniri publice dedicate artelor vizuale Arta La Perete; în 2012, a deschis la Bucureşti propria galerie de artă contemporană, Zorzini Gallery; din 2013 până în prezent este membră a comisiei de profesionişti a Târgului Internaţional de Artă Contemporană Art Market Budapest din Ungaria.

Evenimentul de lansare este organizat de Editura Trei şi Librăriile Cărtureşti.

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.