Category Archives: Carte - Page 19

„Harald si luna verde”, de Nora Iuga

Harald si luna verde

foto Editura Polirom

Gravitind in jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga „Harald si luna verde” este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori si fragmente de jurnal, care, impreuna, creeaza o poveste captivanta si cutremuratoare ce se intinde de-a lungul intregului secol XX. Pendulind neincetat intre diferite planuri temporale, naratiunea se farimiteaza intr-o multitudine de cioburi care oglindesc fata fascinanta si in acelasi timp hidoasa a lumii in care traim.

„Poeta romanca este o descoperire pentru spatiul de limba germana – este literatura de inalta clasa, literatura la superlativ! Inregistreaza tot ce i-au harazit amintirile rele, prezentul rau. Vorbeste de case cu ferestre care prevestesc nenorociri, de pilniile gramofoanelor care «inghit kilometri de tacere». Dupa caderea regimului Ceausescu a ramas la fel – altfel decit ceilalti –, nu si-a luat drept tinta opozitia. A folosit libertatea noua, a folosit si formule noi de expresie. E normal sa asteptam cu nerabdare aparitia in limba germana si a altor romane ale acestei autoare. Limba ei este imprevizibila, capricioasa, ascunde un mare mister. Miracolul se savirseste intr-un flux continuu, de fapt, in poezia ei de neintrerupt. Cum spune autoarea citindu-l pe Oscar Wilde: «Un capriciu dureaza mai mult decit o pasiune». Cit de periculoase, cit de superbe sint capriciile acestei scriitoare!” (Harald Hartung, Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Nora Iuga, poeta, prozatoare si traducatoare, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II-a, 2000), Piata cerului (1986), Cintece (1989), Ciinele ud e o salcie (Cartea Romaneasca, 2013) – si de proza – Sapunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II-a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara si tinarul (ed. I, 2000; ed. a II-a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR), Fasanenstraße 23 – O vara la Berlin (2001), Lebada cu doua intrari (2004), Hai sa furam pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Romaneasca, 2010) – , precum si a poemului-roman Fetita cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvintul). In 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, o recompensa care se acorda tuturor celor care contribuie la raspindirea culturii germane in lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Muller, Ernst Junger, Oskar Pastior, Gunter Grass, Aglaja Veteranyi.

 

‘Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983’

Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis

foto Editura Vremea

In cadrul centenarului Corneliu Coposu,editura Vremea lanseaza volumul ‘Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983’, ediţie îngrijită şi prefaţă de Doina Alexandru. Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, la Hanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64.

Invitati la evenimentul de lansare:
Flavia Balescu-Coposu
Emil Hurezeanu
Ioan Stanomir
Tudor Calin Zarojanu
Doina Alexandru
Silvia Colfescu

Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ţinut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 ş i 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificaţie deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor şi întronarea dictaturilor în România şi s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcţiunilor vitale ale statului.

Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu  s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deşi securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărţi, dar îi lipsea timpul. Volumul de faţă cuprinde o parte din manuscrisele ascunse  într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de percheziţiile securităţii. Sunt însemnări  zilnice, fişe, portrete pe baza cărora dorea să îşi reconstituie jurnalul şi cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată – Viaţa lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu şi-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii.

Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează  redactor la postul de radio american Europa liberă din München, unde colaborează la diverse emisiuni – „Articolul zilei”, „Programul politic”, „Radio Magazin” – şi la secţia de ştiri. Între 1979 şi 1995, a fost titular al emisiunii „Din lumea comunistă”, redenumită după 1990 „Cronica ’90 – de la totalitarism la libertate”; între 1994 şi 1995, a fost titular al programului „Lumea creştină”.

Volume publicate: Niciodată liniştea (Editura Dacia, 1994), Corneliu Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru (Editura Anastasia, 1996; Editura Vremea, 2 014), volum tradus şi în engleză (Corneliu Coposu. Confessions. Dialogues with Doina Alexandru, East European Monographs, Boulder, Columbia University Press, New York, 1998).

„Invaziile inimii”, de James Meek

Invaziile inimii de James Meek

Invaziile inimii de James Meek; foto Editura Humanitas

Miercuri, 15 octombrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu are loc lansarea celui mai nou roman al scriitorului britanic James Meek, Invaziile inimii, roman finalist la Costa Novel of the Year Award 2012 şi tradus în peste douăzeci de ţări. În deschiderea evenimentului veti putea urmări interviul acordat de James Meek săptămâna trecută protalului de ştiri Hotnews.ro, apoi jurnalistele Alina Purcaru, Silvia Dumitrache, traducătoarea şi psihologul Carmen Toader şi bloggerul de carte Erika Cuică vor dezbate împreună cu editorul Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, cartea despre care săptămânalul american Entertainment Weekly scria:  „Meek atacă teme majore, o excepţională saga modernă.“

„Romanul te acaparează total, asemenea prozei anterioare a lui James Meek, dar ceea ce aduce nou în ficţiunea actuală este viziunea, desfăşurată pe nenumărate paliere, asupra responsabilităţii sociale şi personale. Cred că îl putem numi un thriller moral. Oricum l-am numi, mi-a făcut o impresie extraordinară.“ (Philip Pullman)

Ritchie Shepherd, un fost star rock şi producător de succes al unui show pentru tineri, are o aventură cu o adolescentă. Din acest moment, întregul eşafodaj al vieţii sale începe să se năruie. Sora sa, Bec, cercetătoare pasionată, descoperă un vaccin-minune ajungând celebră peste noapte. O nouă serie de evenimente neaşteptate le zdruncină însă existenţa amândurora şi un carusel nebunesc de minciuni, trădări şi răzbunări se porneşte, dinamitând iremediabil armonia familiei Shepherd. Romanul, comparat cu scrierile lui Jonathan Franzen sau Jeffrey Eugenides, este o poveste, intensă şi perfect articulată, despre familie şi rolul pe care-l are aceasta în societatea de azi, despre dorinţele, speranţele şi dezamăgirile fiinţei contemporane.

JAMES MEEK s-a născut în 1962, la Londra, şi şi-a petrecut copilăria în Scoţia, la Dundee. Are un masterat în literatură engleză de la Edinburgh University şi unul în jurnalism de la City University din Londra. Şi-a început cariera jurnalistică în 1985, iar reportajele sale din cele mai fierbinţi zone ale globului i-au adus numeroase distincţii britanice şi internaţionale. Între 1991 şi 1994 a fost corespondent al ziarului Guardian la Kiev, unde a învăţat limba rusă, iar în 1994 s-a mutat la Moscova, unde a lucrat în biroul ziarului britanic, al cărui şef a devenit în 1998. În 1999 s-a întors la Londra, ocupând diferite poziţii în redacţia ziarului Guardian. În toamna lui 2001 a fost trimis de ziar în Afganistan, de unde a transmis reportaje despre războiul împotriva talibanilor şi eliberarea Kabulului. Au urmat reportaje incendiare din Irak şi de la Guantánamo Bay. În 2006 renunţă la cariera de jurnalist în favoarea scrisului. James Meek a publicat două volume de povestiri – Last Orders (1992), The Museum of Doubt (2000) – şi cinci romane: McFarlane Boils the Sea (1989), Drivetime (1995), Un gest de iubire (The People’s Act of Love, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2011), recompensat în 2006 cu Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize şi nominalizat la Booker Prize, Începem coborârea (We Are Now Beginning Our Descent, 2008; Humanitas Fiction, 2011), distins cu Premiul Prince Maurice şi Invaziile inimii (The Heart Broke In, 2012).

  • Titlu: Invaziile inimii
  • An aparitie: 2014
  • Ediție: I
  • Pagini: 440
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-689-757-3

    Poti cumpara cartea de aici

 

„Destinul unui om de stanga. Amintiri”, de Ion Iliescu

Destinul unui om de stanga. Amintiri, de Ion Iliescu

Destinul unui om de stanga. Amintiri, de Ion Iliescu; foto Editura litera

Editura Litera lansează luni, 13 octombrie, cartea Destinul unui om de stânga. Amintiri de Ion Iliescu. Lansarea volumului în prezența autorului și sesiunea de autografe vor avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, de la ora 17.00.

Volumul oferă, pentru prima dată de la Revoluție încoace, povestea fascinantă a carierei și a transformării omului politic și intelectualului Ion Iliescu, dintr-un tânăr sedus de utopia comunistă, posesorul unei istorii familiale de luptă dezinteresată pentru idealurile dreptății sociale, într-un critic al regimului comunist care, în timpul și după Revoluția din 22 Decembrie 1989, va conduce drumul României spre democrație și spre integrarea în structurile euro-atlantice.

Este istoria unei dezamăgiri personale – cea față de eșecul utopiei comuniste, care a sfârșit într-o dictatură întunecată –, dar și cea a unei salvări prin punerea în serviciul binelui public, al cetățenilor și al interesului național. Este o carte a unor înfrângeri pe care forța morală și intelectuală a omului politic le-a transformat în victorii: împotriva nedreptății, împotriva dictaturii, împotriva scepticismului și a ostilităților de tot soiul. Amintirile lui Ion Iliescu nu sunt un auto-elogiu, ci o rememorare senină, menită să ofere cititorilor mărturia unei vieți puse în serviciul societății, al binelui general, al unor idealuri umaniste.

„În carte este redată istoria condensată a vieții de peste opt decenii a unui om de stânga. O viață marcată de evenimente extreme, într-un secol despre care s-a spus că a fost unul scurt. Scurt, dar dens, și sigur nu banal, și nici liniștit. S-au născut și au murit imperii, ideologii, utopii, visuri și coșmaruri. Cu generația mea, istoria nu a fost clementă, indiferent de care parte a baricadei ne-am aflat. Când ești prins în vârtej, nu poți sta cu brațele încrucișate, de dragul obiectivității. Trebuie să alegi. Eu am ales să fiu la stânga, iar citind această carte veți înțelege de ce.” (Ion Iliescu)

  • Format: 140 x 215
  • Nr. pagini: 528
  • ISBN: 978-606-686-847-1

    Poti cumpara cartea de aici

„Jurnalul unui savant roman in America”, de Grigore T.Popa

Jurnalul unui savant roman in America

Jurnalul unui savant roman in America; fot o Hotnews

Joi, 25 septembrie 2014, ora 1700, la Libraria Bastilia din Bucuresti, va fi lansat volumul „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant roman in America (Ed. Filos, Bucuresti, 2014), editie ingrijita, note si postfata de Richard Constantinescu, prefata de Dumitru Radu Popa (New York). Dr. R. Constantinescu, a initiat si coordoneaza, la Editura Filos, seria de autor „Grigore T. Popa”, demers recuperator al scrierilor marelui anatomist si om de spririt roman.

Vor vorbi: Theodor Paleologu, profesor, eseist si diplomat; Daniel Mazilu, doctor in filosofie; Richard Constantinescu, medic, publicist si editor al cartii; Ionut Trandafirescu, director al Editurii Filos.

„Daca in perioada 1948-1989 Grigore T. Popa a fost supus unei uitari institutionalizate si exista o anume presiune asupra interpretarii si constructiei imaginii sau activitatii sale, anii de dupa 1990 au reusit sa-i resusciteze portretul si o parte a scrierilor, dar demersul a fost insular, nereusind sa-i contureze opera si sa dea imaginea adevarata a savantului, scriitorului si omului deplin care a fost”, scrie Richard Constantinescu in postfata cartii.

Editura Filos, prin dr. Richard Constantinescu, a initiat Seria de autor „Grigore T. Popa”, prin care se doreste restituirea scrierilor marelui anatomist si om de spririt roman.

Grigore T. Popa (1892, Suranesti, jud. Vaslui – 1948, Bucuresti) a fost medic, profesor de anatomie si decan al Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti, prorector al Universitatii Mihailene din Iasi, prim-epitrop al Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon” Iasi, presedinte al Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi; antreprenor social, orator; publicist, eseist, prozator, traducator; director al revistei Insemnari iesene; membru corespondent al Academiei Romane, membru titular al Academiei de Medicina.

A descoperit si descris, impreuna cu cercetatoarea australiana Una Lucy Fielding, in 1930, sistemul port hipotalamo-hipofizar.

Savant marturisitor ce apartine galeriei modelelor etice pe care le-a plamadit neamul romanesc.

Destituit din postul de profesor, suprimat din Academie si considerat „element dusmanos”, Grigore T. Popa a sfarsit in mod tragic, fiind victima regimului comunist, a celor impotriva carora a luptat si pe care i-a considerat „bestii distrugatoare de civilizatie si de cultura”.

„Jurnalul unui savant roman in America”, editie ingrijita si postfatata de dr. Richard Constantinescu si prefatata de Dumitru Radu Popa (New York), este alcatuit dintr-un corpus de texte variat – insemnari ale tanarului anatomist Grigore T. Popa, bursier Rockefeller in Statele Unite ale Americii (1925-1926), articole, note, comentarii, din diverse perioade, o conferinta radio si cateva misive.

Observatiile profesorului Popa, din perioada americana, si ce a scris ulterior despre America, se doreau a fi adunate intr-un volum. La aproape noua decenii dupa stagiul sau american, a venit randul nepotului, stabilit in America, scriitorul Dumitru Radu Popa, sa prefateze notele de calatorie si insemnarile bunicului sau.

Volumul, ce va fi lansat vineri, 30 mai Palatul Parlamentului, este una din primele relatari de la inceput de secol XX a unui intelectual roman despre spatiul, cultura si invatamantul din Statele Unite ale Americii.

Editorul, initiatorul seriei de autor „Grigore T. Popa” si curatorul expozitiei documentare, ce va fi prezentata in cadrul Congresului U.M.F. Bucuresti, dr. Richard Constantinescu este medic, doctor in medicina cu teza „Grigore T. Popa – medic scriitor si publicist”; trainer autorizat Comunicare in sanatate, publicist, speaker. A initiat, pentru prima oara intr-o universitare de medicina din Romania, cursurile universitare „Comunicare medicala”, „Medicina si religie”, „Branding, social media si design in sanatate” la U.M.F. „Gr. T. Popa” Iasi.

A publicat volumele Eminescu la Insemnari iesene (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2006), Ion Petrovici, Prejudecata si adevar (Casa Editoriala Demiurg, Iasi, 2008), Sensul durerii, (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2008), Medici ieseni in documente. Grigore T. Popa. vol. I (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2009), Grigore T. Popa, Spectatorii istoriei (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2009), Durerea in lumina Ortodoxiei (Ed. Sf. Mina, Iasi, 2010). Studii si texte, semnate de dr. Richard Constantinescu, se regasesc in numeroase carti si reviste dar si pe site-ul sau richardconstantinescu.com.

In cartea „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant roman in America” (Ed. Filos, Bucuresti, 2014) este publicata o inedita corespondenta cu medicul si scriitorul Vintila Ciocalteu, a carui existenta a fost curmata de puterea comunista, si de cateva misive expediate de catre George Emil Palade, din America, mentorului sau, prof. Grigore T. Popa.

Gratie recomandarilor facute de Grigore T. Popa catre universitarii americani si sustinerii ulterioare a tanarului sau colaborator, G. E. Palade, a fost posibil ca romanii sa fie mandri ca un compatriot a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizilogie si Medicina in anul 1974.

Grigore T. Popa este „nasul singurului premiu Nobel obtinut de un roman”.  

„Exilul. Viata in fragmente”, de Gina Stoiciu

Exilul. Viata in fragmente

foto polirom.ro

S-a lansat volumul de memorii „Exilul. Viata in fragmente” de Gina Stoiciu, aparut in colectia „Ego-grafii” a Editurii Polirom, disponibil si in format digital.

Incrucisare de destine, de drumuri si de intimplari, parasirea Romaniei in 1980 devine pentru Gina Stoiciu un reper al celorlalte momente ale vietii sale: anii dinaintea exilului, azilul politic in Grecia, alegerea Canadei ca tara de rezidenta, adaptarea, inventarea unei noi vieti, caderea comunismului si intoarcerile periodice in Romania. Aceste etape sint descrise si din perspectiva altor romani care au ales sa emigreze, surprinzind conditia si angoasele „strainului”, diferentele culturale, dificultatile de adaptare si de integrare profesionala, dar si bucuriile si satisfactiile traite in tara de adoptie.

„In cartea Ginei Stoiciu, ni se spune ca «etapele parcursului de exilat sint cam aceleasi pentru toti exilatii», dar ca ceea ce-i diferentiaza pe acestia este intensitatea trairilor. «Asa se face ca fiecare exilat isi are propria poveste.» Sigur, exilul are simptome generale, dar ramine o experienta profund personala, ceva care exprima identitatea in cele mai intime aspecte ale ei.
Aceasta carte mi-a intarit convingerea ca viata relationala ramine cheia exilului. Pe cei care-si parasesc geografia timpul se razbuna, bintuindu-i ca o stafie, ca o umbra fidela, amintindu-le ca, indiferent unde s-ar afla, trecutul este cu ei. Amestecul ciudat, misterios, unic dintre istoria familiei, locul intimplarilor vietii si articularitatile de exprimare ale unei persoane da exilului amprenta unei versiuni a vietii pe care o poti numi destin. Am putea spune uneori ca, neplecind niciunde sau plecind undeva, viata noastra o ia de la capat. Cartea Ginei Stoiciu este o confidenta, dar exprima totodata dorinta «ca, la fiecare pagina intoarsa, cititorul sa descopere cite ceva despre el insusi».” (Aurora Liiceanu)

Gina Stoiciu este profesoara la Departamentul de comunicare sociala si publica al Universite du Quebec a Montreal (UQAM). A mai publicat Orientari operationale in cercetarea comunicarii de masa (1981), La difference : Comment l’ecrire ? Comment la vivre? Communication internationale et communication intercul­turelle (1989), L’aveuglement de Janus. Mythes, mythologie poli­tique et reconstruction identitaire collective (1997) si Comment comprendre l’actualite : Communication et mise en scène (2006). Semneaza de asemenea capitole in volume colective si articole in reviste stiintifice de comunicare.

„Fetiţa care nu zâmbea niciodată”, de Lola Lafon

Fetiţa care nu zâmbea niciodatăLola Lafon autoarea romanului „Fetiţa care nu zâmbea niciodată” se întâlneşte cu cititorii din România, joi 25 septembrie, ora 18.30, în Librăria Cărtureşti-Verona cu prilejul evenimentului de lansare a volumului aparut la editura Trei.

Romanul Lolei Lafon propune un dialog imaginar între autoare şi personajul legendar Nadia Comăneci. Ideea s-a născut din fascinaţia scriitoarei pentru destinul miraculos al Nadiei, fetiţa care, la paisprezece ani, a înregistrat la Jocurile Olimpice de la Montréal, din 1976, o performanţă incredibilă: a fost prima gimnastă din lume care a primit nota 10, uluind întreaga planetă.

Împotriva voinţei sale, Nadia a devenit mândria unei naţiuni: România, care în anii ’80, încerca să convingă Occidentul cu privire la atitudinea sa antisovietică singulară din inima Balcanilor.

Nadia a fost idolul pop al sportului în Vest şi „cea mai tânără eroină comunistă” în Est. A fost „zeiţa de la Montréal”, copilul unei ţări cunoscute doar din pricina lui Dracula şi a dictatorului care o conducea. Pentru prima dată, fetiţele din ţările capitaliste îşi doreau să arate precum fetiţa-minune din Est.
Dar într-o zi, mica zână a început să crească…

Departe de a fi o simplă biografie, Fetiţa care nu zâmbea niciodată descrie povestea legendarei gimnaste românce înstrăinate de sine însăşi, care a trebuit să plătească pentru propria maturizare. Cartea Lolei Lafon analizează preţul succesului în lumea gimnasticii, o lume în care corporalitatea devine element cheie, exploatat intens atât de media, cât şi de interese de ordin politic, iar individul care aduce succesul devine instrument al propriei imagini.

„Un ţipăt de femeie, un urlet de plăcere nebună ţâşneşte din masa celor 18 000 de spectatori şi punctează momentul când picioarele în cipicii albi ating solul fără nicio oscilaţie. Cu spinarea arcuită ce desenează o virgulă până la degetele-i care gâdilă cerul, copila salută. Şi computerul afişează din nou acel 1.00, în timp ce ea aleargă spre Béla, care-i întinde braţele.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată

„5 000 de apeluri primite la Federaţia Canadiană de Gimnastică în mai puţin de trei luni, în SUA, 60% de apeluri suplimentare la urgenţe: fetiţele care au vrut să se joace de-a Nadia şi-au rupt încheietura mâinii sau glezna. Parcă nu s-ar mai teme de nimic, nişte adevăraţi băieţoi, îşi spun îngrijoraţi părinţii fetiţelor din Vest, care se agaţă de ramurile cele mai înalte ale copacilor şi iau masa de seară în costum de gimnastică, transpirate şi ciufulite.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată

„… Nu este aşadar povestea unui dictator, ci aceea a unui trup-valiză pe care arbitri, preşedinte şi dresori diverşi şi-l dispută şi şi-l smulg unul altuia sub pretextul că-l protejează. Un nou episod din acest film mut, pasiunea lor devoratoare pentru o fată căreia nimeni nu-i cere părerea.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată

Scriitoarea şi muziciana Lola Lafon s-a născut în 1971.

Primele trei romane ale sale au fost publicate de Flammarion: în 2003, Une fièvre impossible à négocier, care a câştigat Prix AtoutLire; în 2007, De ça je me console (finalist Prix de Flore 2007) şi în 2011, Nous sommes les oiseaux de la tempête qui s’annonce, care a primit Prix Coup de Cœur de la 25ème heure la Salonul de carte din Le Mans şi a fost finalist la Prix Marie Claire şi Prix Sagan.
Romanul Fetiţa care nu zâmbea niciodată (Actes Sud) a fost recompensat în 2014 cu Prix de la Closerie des Lilas, Le prix Ouest France / Etonnants Voyageurs, Grand Prix de l’héroïne Madame Figaro, Prix Littéraire d’Arcachon, Prix des lecteurs de Levallois.

Cu ocazia evenimentului de lansare a cartii editura Trei invita publicul la un dialog incitant despre performanță, feminitate și sacrificiile pe care un sportiv le face pentru podium, cu Lola Lafon în Librăria Cărtureşti-Verona.

„The Dude si maestrul Zen”, de Jeff Bridges si Bernie Glassman

 

The Dude şi maestrul Zen

foro: humanitas.ro

Cartea „The Dude şi maestrul Zen” de Jeff Bridges şi Bernie Glassman, a aparut la editura Humanitas. Joi, 28 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea. Vorbim despre carte, filosofia zen şi filmele lui Jeff Bridges împreună cu Mihai Radu-Popa, fondatorul centrului spiritual Seeds for Happiness şi al Mindfulness Institute, Ileana Bîrsan, critic de film şi Eugen Istodor, jurnalist, anunta editura.

Într-o bună zi, stând la taclale ca de obicei, maestrul zen Bernie Glassman îi spune actorului Jeff Bridges că „the Dude”, personajul acestuia din filmul-cult Marele Lebowski, este considerat de mulţi budişti un maestru zen. Mai întâi, Jeff crede că prietenul său îl ia peste picior. Ce treabă are Dude, hipiotul ratat a cărui viaţă se împarte între vodcă, iarbă şi bowling, cu budismul? De aici începe un dialog degajat, a la Dude, despre câte-n lună şi-n stele – relaţii şi căsătorie, filme şi societate, stres şi umor. Pe neaşteptate însă, şueta se transformă în metafizică. Cum ne înţelegem propria identitate? Cum îi privim pe ceilalţi? Am putea trăi altfel? Din conversaţia celor doi – punctată de anecdote de pe platourile de filmare şi din viaţa personală a lui Bridges, şi potenţată de învăţăturile discrete ale lui Glassman – se degajă o perspectivă proaspătă asupra lumii, cu bunele şi cu relele ei. Amuzant, autoparodic, inteligent, ping-pongul iute al replicilor dintre un mare actor, câştigător al premiului Oscar, şi maestrul său spiritual oferă cea mai la îndemână şi mai lesne de înţeles introducere în filozofia zen.


Cum s-a infiltrat Dude în prietenia dintre Bridges şi Glassman? Ne-o spune cel din urmă: „L-am întâlnit pe Jeff Bridges în Santa Barbara şi-am început să ne pierdem timpul împreună, cum îi place lui să zică, de cele mai multe ori fumând trabuc. […] Curând am descoperit că ni se va alătura des un personaj imaginar, cineva numit «the Dude». Amândurora ne-a plăcut modul lui de a vedea lucrurile, şi e distractiv să-nveţi de la cineva pe care nu-l poţi vedea. Cuvintele lui erau atât de pline de miez, încât trebuiau lămurite un pic; şi aşa a apărut cartea.“

JEFF BRIDGES este actor laureat al premiului Oscar, muzician şi fotograf. Este cofondator al organizaţiei End Hunger Network şi purtător de cuvânt al campaniei No Kid Hungry, desfăşurată de fundaţia Share Our Strength.

BERNIE GLASSMAN a întemeiat Comunitatea Zen din New York, care a devenit mai târziu Zen Peacemakers, un ordin internaţional al budiştilor implicaţi în comunitate.

„Conditii de amplasament sub actiunea seismica”, de Petre Ene

Conditii de amplasament sub actiunea seismicaCAPITOLUL 1: Aspecte cu caracter general
CAPITOLUL 2: Elemente de geostatica necesare evaluarii
CAPITOLUL 3: Compozitia spectrala a miscarii seismice
CAPITOLUL 4: Specificul interactiunii cu terenul a structurilor

Petre Ene

Conditii de amplasament sub actiunea seismica

ISBN:978-973-755-378-2

Cartea poate fi cumparata de aici

„Stalinism pentru eternitate’, de Vladimir Tismăneanu

Stalinism pentru eternitate

foto: humanitas.ro

„În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu consacră un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împleteşte strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Prin stilul pasionat al analizelor sale, el încearcă să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)

„Vladimir Tismăneanu este un Marcel Proust al comunismului românesc.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)

„Rodul a douăzeci şi cinci de ani de reflecţie pe marginea comunismului românesc, volumul lui Vladimir Tismăneanu este sortit clasicizării: cea mai profundă şi bine informată istorie a sectei iluminate bolşevice din România de la origini până azi, cartea de faţă e o veritabilă capodoperă.“ (Mircea MIHĂIEŞ)

„Comunismul a fost o experienţă esenţială a secolului XX, o experienţă pe cât de coşmarescă, pe atât de importantă. Comunismul ne-a marcat pe toţi, ne-a mutilat pe toţi. Încă nu dispunem de o istorie integrală a partidului comunist polonez. Nu s-a scris încă – în pofida multor publicaţii preţioase – o istorie profesionistă a guvernelor comuniste din ţara noastră. Vladimir Tismăneanu, reputat istoric si analist româno-american, a scris o istorie a comunismului din România care se citeşte dintr-o singură suflare. În fond, această istorie este varianta românească a destinului nostru comun, am putea chiar spune – e Polonia reflectată în oglinda strâmbă a lui Dracula.“ (Adam MICHNIK)

Stalinism pentru eternitate este prima sinteză remarcabilă de istorie a comunismului autohton, care îmbină adecvat trei mari categorii de izvoare istorice: documentele de arhivă, sursele deschise (documentele de partid), mărturiile orale. Se adaugă explorarea unei impresionante literaturi de specialitate, care plasează comunismul românesc în contextul său est-european şi îi surprinde evoluţia în conexiune cu desfăşurările de la Moscova şi din întreg spaţiul sovietic. Nu în ultimul rând, este o istorie a comunismului din România cu o puternică dimensiune comparatistă.“ (Cristian VASILE)

„Această carte e rezultatul a circa 25 spre 30 de ani de pasiune, aproape obsesie, în sensul bun, de scormonire a trecutului. Atunci când am început să mă ocup de comunismul românesc, se ocupa şi el de mine, drept care am plecat din România şi am lăsat o ţară şi o familie aici. Stalinism pentru eternitate este încununarea unui proiect ştiinţific şi în egală măsură încununarea unui proiect moral. Am convingerea că a cunoaşte ce s-a petrecut în secolul XX – comunismul în general, comunismul în particular, fascismul, totalitarismul –, a cunoaşte aceste tragedii este o obligaţie morală, pentru o umanitate care doreşte să iasă din coşmar.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

„O îmbinare de rigoare ştiinţifică, mânie şi durere, Stalinism pentru eternitate explică de ce îi este atât de greu României să devină o ţară normală.“ (David-Pryce JONES)

„E Biblia istoriei comunismului românesc. Ar putea fi, totodată, un foarte bun punct de plecare pentru o dezbatere despre trecutul comunist al României. Un trecut încă neasumat, din păcate.“ (Cristian PĂTRĂŞCONIU)„Numele lui Vladimir Tismăneanu este sinonim cu analizele pătrunzătoare despre politică în Europa de Est şi Centrală în secolele XX şi XXI, iar această carte nu este o excepţie. Deşi, în limba engleză, lucrările unor Ghiţă Ionescu, Robert King şi, în special, Michael Shafir au contribuit în chip major la istoria P.C.R., Tismăneanu, prin concentrarea asupra acestei formaţiuni, ne oferă primul studiu care explorează corelaţiile istorice şi structurale dintre comunismul românesc şi evoluţiile din perioada postcomunistă. O subtilă examinare a naturii şi dinamicii comunismului românesc, ca şi a fluctuaţiilor politice specifice tranziţiei dinspre socialismul de stat către o democraţie incipientă, cartea sa oferă o bază inestimabilă pentru orice studiu comparativ al ieşirii din comunism în Europa Centrală.“ (Dennis DELETANT)

„Autorul reuşeşte aici mai mult decât o simplă investigaţie analitică a odiseei politice a Partidului Comunist Român. El examinează şi identifică etosul neobişnuit al acestuia: dimensiunile sociale, psihologice şi experimentale şi exprimarea în plan politic a statutului său de partid paria.“ (Ken JOWITT)

  • Subtitlu: O istorie politică a comunismului românesc
  • An aparitie: 2014
  • Ediție: revăzută şi adăugită
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-4424-4

    Cartea poate fi cumparata de aici

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.