MACÁMĂ, macame, s.f. (Rar) Gen literar arab în care versurile alternează cu proza ritmată. – Din germ. Makame. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Category Archives: DEX M - Page 2
Definitie ‘macac’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MACÁC, macaci, s.m. Numele mai multor specii de maimuţe mici, cu capul turtit şi cu coada (de obicei) scurtă, care trăiesc în sud-estul Asiei (Macacus); animal care aparţine uneia dintre aceste specii. – Din fr. macaque. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macaroana’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MACAROÁNĂ, macaroane, s.f. (Mai ales la pl.) Pastă făinoasă de fabricaţie industrială, în formă de tuburi lungi şi subţiri (goale pe dinăuntru). – Din ngr. makarónia. Cf. it. %maccherone%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macali’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MĂCĂLÍ vb. v. |măcăi|măcăi|. Sursa: Dicţionar de sinonime
Definitie ‘macabru’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MACÁBRU, -Ă, macabri, -e, adj. 1. Care se referă la moarte sau la morţi, care aminteşte de moarte. 2. Care inspiră groază; înfiorător, sinistru. – Din fr. macabre. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macaret’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
macarét s.n. (reg.) sfredel de miner pentru a găuri stânca unde se introduce dinamita. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme
Definitie ‘macaleandru’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MĂCĂLEÁNDRU, măcălendri, s.m. Pasăre mică |migratoare|migrator| şi cântătoare, cu |penajul|penaj| cenuşiu şi cu fruntea, părţile laterale ale capului, ale gâtului şi pieptului roşii-galbene (Erithacus rubecula rubecula). – Cf. ucr. %makoliandra%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘macabro’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
macábro adv. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘macarena’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MACARÉNA s. f. dans modern cu ritm săltăreţ. (< sp. Macarena, n. fr.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘macaitura’
Posted by Eugen Nedelcovich on 03/04/2011 No comments
MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s.f. |Măcăit|Măcăit|. [Pr.: -că-i-] – |Măcăi|Măcăi| + suf. -tură. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române