Category Archives: DEX O

Definitie „Oligarhie”

Oligarhie (substantiv feminin):

  1. Formă de guvernare în care puterea politică este deținută de un număr restrâns de persoane sau de un grup mic, în general bazat pe avere, influență sau legături familiale.
  2. Grup mic de persoane care exercită puterea politică, economică sau socială într-o societate.

Etimologie: Din limba franceză oligarchie, care provine din grecescul oligarchía (olígos – „puțini” + arché – „putere, conducere”).

Exemple de utilizare:

  • În istoria antică, multe cetăți grecești erau conduse printr-o oligarhie, unde doar elitele aveau dreptul de a lua decizii politice.
  • Criticii regimului susțin că țara se îndreaptă spre o oligarhie, în care doar câțiva oameni de afaceri controlează resursele și politica.
  • Într-o oligarhie, interesele majorității sunt adesea neglijate în favoarea privilegiilor deținute de un grup restrâns de persoane.
  • Reformele politice au fost blocate de influența unei oligarhii care controlează economia națională.
  • În romanul său, autorul descrie o societate fictivă dominată de o oligarhie formată din câțiva magnați tehnologici.

Definitie ‘oacar’

OÁCĂR, -Ă, oacări, -e, adj. (Înv. şi reg.; despre oi) Cu pete (negre) pe bot. – Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oacan’

OÁCĂN, -Ă adj. v. oacăr. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

Definitie ‘oacaca’

OÁCACA interj. v. |oac|oac|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oaca’

oácă s.f. (reg.) spirit necurat care sperie copiii. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘oac’

OAC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul broaştelor. [Var.: oácaca interj.] – Onomatopee. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Definitie ‘oćlock’

OĆLÓCK v. |five oćlock|fiveoclock|. [DEX ’98] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

Definitie ‘oarba’

oárbă s.f. sg. (reg.) fugă nebună. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

Definitie ‘oa’

OA interj. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

Definitie ‘oara’

OÁRĂ^1, ori, s.f. 1. (La sg.; precedat de un num. ord. sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul în care are loc un fapt. 2. (La pl.; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumulând valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decât cel construit anul trecut. * Loc. adv. De multe ori sau (exclamativ) de câte ori! = în repetate rânduri, adesea. De puţine ori = rareori. De câte ori = de fiecare dată. * Loc. conj. Ori de câte ori = în toate rândurile, în toate cazurile când…, de fiecare dată. – Lat. hora. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.