WELTÁNSCHAUUNG s.n. Ansamblu de cunoştinţe despre gândirea, sentimentele, voinţa şi comportamentul omului, despre experienţă; imaginea despre lume şi existenţa umană ca un tot unitar. [Pr. velt-án-şa-] (din germ. Weltanschauung) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WÁTER-SKI s.n. Schi nautic. (din engl. water-ski) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WALKÍRIE, walkírii, s.f. (În mitologia scandinavă) Zeiţă care hotăra soarta războaielor şi a celor care trebuia să moară în ele. – Din fr. Walkyrie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

weismannístă s. f., pl. weismanníste Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

WATERPÓLO s.n. (Sport) Polo pe apă. [Pr.: uóter-] – Cuv. engl. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WEISMANNÍST, -Ă, adj., s.m., s.f. (Adept) Al |weismannismului|weismannism|. (din engl. weismannist) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WÁTER CLÓSET s.n. |Closet|Closet| cu apă. [Pr. uótăr clázăt; Abr. W.C.] (din engl., fr. water closet) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WEISMANNÍSM s.n. Teorie în biologie care postulează separarea organismului în două părţi distincte: germenul, substanţa ereditară, localizată în celulele sexuale, şi soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmând independenţa absolută a germenului faţă de soma. [Pr. vais-] (din engl. weismannism, după August Weismann (1834-1914), biolog german) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WATERBALÁST, waterbalásturi, s.n. Tanc de apă situat în fundul dublu al unei nave, conţinând lestul lichid al acesteia. [Pr.: uóter-] – Cuv. engl. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WEHRMACHT subst. Denumire oficială dată în Germania nazistă forţelor armate. [Pr.: vérmaht] – Cuv. germ. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române