KEROSÉN s.n. Combustibil petrolier, folosit la motoare cu reacţie. (din engl. kerosene) [def. MDN] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Category Archives: Dictionar explicativ Romana - Page 91
Definitie ‘kelvin’
KÉLVIN s.m. (Fiz.) Unitate fundamentală pentru măsurarea temperaturii în sistemul internaţional. [Abr.: K] – Din engl., fr. kelvin. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘keriterapie’
KERITERAPÍE s.f. Tratament medical prin băi de parafină. (din fr. kerithérapie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘kediv’
KEDÍV, kedivi, s.m. Titlu purtat în trecut de viceregii Egiptului; persoană care avea acest titlu. – Din fr. khédive. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘kharidjism’
KHARIDJÍSM s.n. Doctrină a unei secte musulmane care revendică pentru orice musulman dreptul de a putea fi ales calif. (cf. fr. kharidjisme) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘khamsin’
KHAMSÍN s.n. Vânt uscat, cu nisip, asemănător cu |siroco|siroco|, în Egipt. [Pr.: cam-] (cf. fr. khamsin) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘keynesism’
KEYNESÍSM s.n. Doctrină economică burgheză modernă care limitează procesul reproducţiei la sferele circulaţiei şi consumului şi, susţinând că venitul naţional şi gradul de utilizare a forţei de muncă ar depinde de nivelul cheltuielilor, rolul hotărâtor în creşterea venitului naţional revenind consumului, consideră că statul capitalist, prin politica sa fiscală, de credit etc. şi prin combaterea înclinaţiei spre consum, ar putea preveni crizele economice. [Pr. (eng.): chein-zísm, (fr.): chei-ne-zísm] (după fr. keynésianisme) [def. MDN] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Definitie ‘keynesian’
KEYNESIÁN, -Ă, keynesiéni, Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘jab’
JAB, jaburi, s.n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmăreşte agasarea şi dezorientarea adversarului. [Pr.: geb]. – Din engl. jab. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘j’
J s.m. invar. A treisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (|consoană fricativă|fricativ| |prepalatală|prepalatal| sonoră (4)). [Pr.: je]. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române