foto: Editura Polirom
Joi, 1 iulie, începînd cu ora 18.30, pe paginile de Facebook Cărturești: facebook.com/Carturesti și Editura Polirom: facebook.com/polirom.editura, va avea loc lansarea volumului „Economia și pandemia. Ce urmează?”, de Daniel Dăianu, recent apărut la Editura Polirom.
Invitați, alături de autor: Aurelian Dochia Ioana Ene Dogioiu Gabriela Drăgan Bogdan Murgescu Valentin Naumescu
Documentarul „Colectiv”, de Alexander Nanau, a primit premiul Gopo pentru cel mai bun lungmetraj, la gala ce a avut loc marţi seară, la Amfiteatrul „Mihai Eminescu” din Bucuresti.
Premiile acordate la Gala Gopo sunt următoarele:
Cel mai bun film de lungmetraj: „colectiv”, de Alexander Nanau
Cea mai bună regie: Alexander Nanau, pentru filmul „colectiv”
Cel mai bun actor în rol principal: Mihai Călin, pentru rolul Nicu Holban din filmul „5 Minute”
Cea mai buna actriţă în rol principal: Diana Cavallioti, pentru rolul Liliana Calomfir din filmul „5 Minute”
Cel mai bun actor în rol secundar: Emanuel Pârvu pentru rolul Coman din filmul „5 Minute”
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Elvira Deatcu, pentru rolul Maria Holban din filmul „5 Minute”
Cel mai bun scenariu: Dorian Boguţă şi Loredana Novak pentru filmul „Urma”
Premiul Romanian Society of Cinematographers (RSC): Pătru Păunescu, pentru „Bunic şi nepot”
Cea mai bună imagine: Oleg Mutu pentru filmul „Dragoste 2. America”
Cel mai bun montaj: Alexander Nanau, George Cragg şi Dana Bunescu pentru filmul „colectiv”
Cel mai bun sunet: Tom Weber, Andreas Muhlschlegel şi Lukas Moudry, pentru filmul „Acasă”
Cea mai bună muzică originală: Marius Leftărache, Matei Stratan şi Cristina Chiosea pentru filmul Urma
Cele mai bune decoruri: Irina Moscu pentru filmul „Tipografic Majuscul”
Cele mai bune costume: Mălina Ionescu, pentru filmul „Urma”
Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură: Bianca Boeroiu şi Domnica Bodogan, pentru filmul „Tipografic Majuscul”
Cel mai bun film de debut: „Acasă”, de Radu Ciorniciuc
Cel mai bun documentar: „Acasă”, de Radu Ciorniciuc
Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: „În noapte”, de Ana Pasti
Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: „Moartea şi cavalerul”, de Radu Gaciu
Cel mai bun scurtmetraj documentar: Cerbul a trecut prin faţa mea, de Vlad Petri
Tânără speranţă: Alma Buhagiar, pentru regia scurtmetrajului „Împreună”
Cel mai bun film european: „Sorry We Missed You/ În absenţa dvs.” de Ken Loach (Franţa – distribuitor: Independenţa Film)
Premiile au fost acordate în urma votului a peste 600 de profesionişti din industria cinematografică.
Premiul Publicului pentru filmul cu cel mai mare succes de box office a fost acordat producţiei „Miami Bici”, regizată de Jesus del Cerro (553.941 de spectatori şi încasări de 11.610.679 de lei).
Actorul Costel Constantin a fost distins cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, iar scenografa şi realizatoarea de costume Doina Levintza a fost omagiată cu Premiul pentru Întreaga Activitate. Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepţionale şi îndelungate au fost acordate criticului de film Magda Mihăilescu şi sculptorului machetist Enache Hărăbor.
În total, 16 producţii româneşti lansate în cinematografe sau pe platforme VOD în 2020 au fost nominalizate la 21 de categorii, filmele cu cele mai multe nominalizări fiind: „Urma” (12 nominalizări), „Ivana cea groaznică” (12 nominalizări), „Tipografic majuscul” (10 nominalizări), „Acasă” (7 nominalizări) şi „5 minute” (7 nominalizări).
În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Gopo au fost incluse trei momente muzicale speciale pregătite de trupa Om la lună, muzicianul şi culegătorul de folclor Bogdan M. Simion şi violoncelistul Andrei Cavassi.
Treisprezece producţii autohtone, alese din peste 80 înscrise, se regăsesc în competiţia de scurtmetraj românesc a celei de-a 18-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul, care va avea loc în perioada 9 – 15 august la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.
Competiţia de scurtmetraj românesc Anonimul 18:
CÂNTEC DE LEAGĂN (animaţie) – regia Paul Mureşan
DATORIA – regia Andrei Redinciuc
DESPRE NOI – regia Ruxandra Ghiţescu
EMILIA HOSU ARE HIV – regia Ioana Păun
EU SUNT DORIN – regia Valeriu Andriuţă
EU CONTEZ – regia Alina Şerban
INVIZIBILII (animaţie) – regia 4inaroom
ÎMPREUNĂ – regia Alma Buhagiar
MIHAIL ŞI ACHIM – regia Teodor Ioniţă
POATE ÎNTUNERICUL MĂ VA ACOPERI – regia Andrei Epure
STATUL PARALEL – regia Octav Chelaru
TRECUT DE ORA 8 – regia Alexandru Pintică
WHEN NIGHT MEETS DAWN – regia Andreea Borţun
Programul Anonimul 2021 cuprinde două competiţii de scurtmetraje, româneşti şi internaţionale, o competiţie de lungmetraj, precum şi proiecţii de film de lungmetraj şi scurtmetraj în afara competiţiilor, urmate de întâlniri şi dialoguri între cineaşti şi public.
Mai multe detalii, precum şi programul festivalului, vor fi comunicate pe parcursul săptămânilor viitoare.
Actualizare:
Cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul a debutat luni seară, în prezenţa a sute de oameni, cu premiera naţională a dramei „Land”, primul lungmetraj regizat de actriţa Robin Wright, şi cu speranţa revenirii întregului sector cultural la normalitate.
Deschiderea ediţiei a avut loc, ca de fiecare dată, în campingul din Sfântu Gheorghe, unde au fost prezenţi sute de oameni. În perimetrul festivalului au acces doar persoanele care prezintă dovada vaccinării anti-Covid sau a faptului că au trecut prin boală ori a unui rezultat negativ la un test. În plus, sunt reluate proiecţiile într-una dintre sălile cinematografului din complexul Green Village, la o capacitate de 75%.
Toate acestea au făcut şi ca programul festivalului să fie unul amplu, cu 44 de filme, iar dintre ele, 29 vor fi disponibile, în premieră, şi online.
Anonimul IIFF pune la dispoziţia celor care nu pot ajunge la festival patru producţii din competiţia de lungmetraj şi 25 de scurtmetraje, prin intermediul Eventbook.ro, timp de 48 de ore de la data premierei din cadrul festivalului.
Costul unui abonament pentru vizionarea online ce include toate proiecţiile este de 70 de lei, iar preţul unui bilet individual e de 12 lei.
Lungmetrajul „Land”, care a fost lansat anul acesta la Sundance Film Festival, nu face obiectul acestei oportunităţi. El urmează să fie lansat în cinematografele româneşti la o dată ce nu a fost încă anunţată.
Filmul spune povestea lui Edee, care, în urma unei tragedii, decide să părăsească lumea dezlănţuită şi să se retragă în munţi. Într-un peisaj care în sine este personaj în film, ea încearcă să supravieţuiască. Când se află foarte aproape de eşec, în viaţa ei apar doi oameni care reuşesc să o schimbe.
Din distribuţie fac parte Demian Bichir, Sarah Dawn Pledge şi Kim Dickens.
Înainte de proiecţia filmului, pe scena festivalului, selectorii Ludmila Cvikova şi Ionuţ Mareş şi directoarea festivalului, Miruna Berescu, au salutat revenirea publicului în număr mare.
Un număr important a fost şi al scurtmetrajelor româneşti înscrise pentru competiţia de anul acesta. De fapt, cel mai mare de până acum – peste 80 de producţii.
Zece filme au fost selectate în competiţia de scurtmetraj internaţional a Anonimul IIFF şi 13 producţii, în cea de scurtmetraj românesc.
Competiţia de lungmetraje reuneşte cinci titluri: „Kalaazar” (r. Janis Rafa, Olanda-Grecia), „Looking For Venera” (r. Norika Sefa, Kosovo), „Neidentificat” (r. Bogdan George Apetri, România), „Only Human” (r. Igor Ivanov, Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria, Kosovo, Slovenia) şi „Yellow Cat” (r. Adilkhan Yerzhanov, Kazahstan, Franţa).
Trofeul festivalului, premiul pentru cel mai bun scurtmetraj străin şi cel mai bun scurtmetraj românesc vor fi acordate în baza voturilor exprimate de publicul prezent la festival, pe vot-anonimul.ro, în timp ce Fundaţia Anonimul va acorda Premiul „Ovidiu Bose Paştină”.
„Anul trecut, pe vremea asta, la deschiderea Anonimul aveam în faţă cred că vreo 400 de oameni care erau răspândiţi în tot campingul. Practic, a fost o imagine pe care probabil nu numai eu, ci şi echipa a reuşit greu să o uite şi a stat cu noi pe perioada pregătirilor pentru acest festival”, a remarcat Miruna Berescu.
„Spiritul festivalului nostru despre asta este, nu despre ce a fost anul trecut. Ştiu că a fost important să ne întâlnim şi anul trecut, dar Anonimul este acesta”, a spus ea legat de oamenii adunaţi în număr mare. „De fapt, pe noi ne aduc aici dragostea şi pasiunea pentru cinema. Dar dacă nu suntem împreună şi nu putem să vedem filmele acestea, pe care ne străduim să le aducem, pe un ecran de cinema fie în sală, fie în aer liber, nu am făcut aproape nimic. Sunt foarte recunoscătoare că sunteţi aici şi că s-a putut face aşa”.
Festivalul se va încheia sâmbătă, cu ceremonia de premiere şi proiecţia filmului „Quo vadis, Aida?” (Bosnia şi Herţegovina), în premieră naţională. Filmul regizat de Jasmila Zbanic, producţie cu participare românească, a fost nominalizat anul acesta la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional” a premiilor Oscar.
Mai multe detalii despre program şi regulile de acces sunt disponibile pe site-ul festivalului.
„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor Gopo, care va avea loc pe 28 iunie.
16 lungmetraje românești lansate în cinematografe sau pe platforme VOD în 2020 au fost luate în considerare de juriul din acest an pentru desemnarea nominalizărilor la cea de-a 15-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Filmele cu cele mai multe nominalizări sunt: „Urma” (12 nominalizări), „Ivana cea groaznică” (12 nominalizări), „Tipografic majuscul” (10 nominalizări), „Acasă” (7 nominalizări) și „5 minute” (7 nominalizări).
Video de nominalizări poate fi vizionat aici:
Alexander Nanau („colectiv”), Ivana Mladenovic („Ivana cea groaznică”), Radu Ciorniciuc („Acasă”) și Radu Jude („Tipografic majuscul”) sunt nominalizații categoriei Cea mai bună regie.
La categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal concurează Diana Cavallioti („5 minute”), Ivana Mladenovic („Ivana cea groaznică”) și Irina Rădulescu („Urma”), în timp ce Igor Babiac („Dragoste 2. America”), Mihai Călin („5 minute”), Șerban Lazarovici („Tipografic majuscul”), și Teodor Corban („Urma”) concurează la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal.
„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „Lemn” (r. Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger), „Superhombre” (r. Lucian Mircu, Mircea Gherase) și „Totul nu va fi bine” (r. Adrian Pîrvu, Helena Maksyom) sunt cele patru pelicule nominalizate în categoria Cel mai bun film documentar.
La solicitarea producătorilor filmului ”colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, acesta nu a fost luat în considerare de către juriul de nominalizări al Premiilor Gopo 2021 la categoria Cel mai bun documentar, însă, conform regulamentului Premiilor Gopo, filmul a fost eligibil la celelalte categorii datorită lansării sale în cinematografele din România.
De asemenea, două documentare – „Acasă” (r. Radu Ciorniciuc) și „Totul nu va fi bine” (r. Adrian Pîrvu, Helena Maksyom) – alături de lungmetrajul de ficțiune „Urma” (r. Dorian Boguță) sunt nominalizate pentru Cel mai bun film de debut.
Premiera anului 2021 este prezența a trei categorii distincte dedicate scurtmetrajelor: 12 titluri au fost nominalizate pentru Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune, Cel mai bun scurtmetraj de animație și Cel mai bun scurtmetraj documentar.
La categoria Cel mai bun film european, criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele patru titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: „Il Traditore”/ „Trădătorul” (r. Marco Bellocchio), „It Must Be Heaven”/ „Paradisul, probabil” (r. Elia Suleiman), „Les Miserables”/ „Mizerabilii” (r. Ladj Ly) și „Sorry We Missed You”/ „În absența dvs.” (r. Ken Loach).
Lista completă a nominalizărilor este disponibilă pe premiilegopo.ro.
Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo 2021 au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din profesioniști din domeniu: criticii de film Iulia Blaga, Irina Trocan, Victor Morozov, Călin Boto și Gabriela Filippi, regizorii Marius Olteanu, Mona Nicoară și Nora Agapi, actrița Emilia Dobrin, editorul Eugen Kelemen și Ioana Dragomirescu, coordonatoarea Cinema Elvire Popesco.
După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2021, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.
Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.
Sponsori principali: Apa Nova, Banca Transilvania, Enel România, Cellini
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, IQOS
Parteneri: Stella Artois
Partener de monitorizare: MediaTRUST
Parteneri media: All about Romanian Cinema, Cinemap, Cultura la Dubă, Coverstories, Cooperativa Urbană, Decât o Revistă, Elle, Films in Frame, Hotnews, HappyFish, IQAds, Liternet, Mindcraft Stories, Movienews, Psychologies, Smark, Spotmedia, Unica, Urban.ro, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți.
Despre Premiile Gopo 2021 puteți afla mai multe pe: Website | Facebook | Instagram | Youtube
Dracula Internaţional Film Festival va avea loc la Braşov, la Cinema Astra, Centrul Cultural Reduta şi Cinemateca Patria, în perioada 13 – 17 octombrie 2021.
Pentru a fi eligibile, lungmetrajele trebuie să fie produse începând cu 2019 şi până în prezent şi să nu fi fost difuzate în România. Aceste reguli sunt valabile şi pentru scurtmetrajele internaţionale.
Toate filmele eligibile vor fi evaluate de o comisie care va decide includerea lor în selecţia oficială.
Înscrierile se pot face pe http://www.draculafilm.ro sau pe http://filmfreeway.com/DraculaFilmFestival.
Dracula International Film Festival este un proiect al Asociaţiei Culturale Fanzin, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.
Astazi începe cea de-a 5-a ediție a American Independent Film Festival la București. Până pe 27 iunie iubitorii de film sunt așteptați la Cinema Muzeul Țăranului să vadă în premieră în România producțiile premiate anul acesta cu Oscar pentru cea mai bună actriță și cel mai bun actor în rol secundar, debutul regizoral al starului din Stăpânul Inelelor, Viggo Mortensen sau cel mai nou film cu Jude Law într-un „rol exceptional” (Vulture), multe dintre titlurile din programul disponibil pe www.filmedefestival.ro vor putea fi văzute pe marele ecran doar la AIFF.5.
Tot la Cinema Muzeul Țăranului, festivalul aduce o surpriză atât pentru profesioniștii din industria cinematografică sau studenții de profil, cât și pentru publicul larg: secțiunea specială «FILMS ON FILMMAKERS» care prezintă filme ce vorbesc despre cineaști și încercările de orice fel prin care trec aceștia. Cu această ocazie, renumitul scriitor, profesor și selecționer de film, Dennis Lim va intra în conversație cu publicul român pentru a discuta despre starea actuală a producțiilor cinematografice independente, despre cum s-a schimbat industria în ultimii ani odată cu dezvoltarea platformelor de streaming și ce înseamnă acest aspect pentru viitorul cinematografiei internaționale, în OPEN TALK-ul special «CINEMA IN THE AGE OF STREAMING».
Dennis Lim este în prezent director de programare pentru film la Lincoln Center și la New York Film Festival unul din cele mai prestigioase festivaluri de filme din lume. A fost editorul secțiunii de film la The Village Voice între 2000-2006, a colaborat frecvent cu The New York Times până în 2013 și a predat la Harvard University și New York University.
Critic și selecționer de film la festivaluri internaționale precum Giornate degli autori din cadrul Festivalului de la Veneția sau al Festivalului Internațional de la Vilnius, Andrei Tănăsescu, va discuta live via Zoom cu Dennis Lim pe data de 25 iunie la 19:45, la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Festivalul mai aduce o surpiză pentru spectatori. În închiderea sa, regizoarea Kitty Green va intra în direct cu publicul bucureștean, după proiecția filmului The Assistant, pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri moderată de criticul de film, Ionuț Mareș. Kitty Green este regizoare, editor și cunoscută scriitoare din Australia. Lungmetrajul său documentar de debut, Ukraine Is Not a Brothel, a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția în 2013 și a fost proiectat ulterior în peste 50 de festivaluri internaționale de film iar Casting JonBenet a avut premiera la Sundance în 2017. The Assistant este primul ei lungmetraj de ficțiune și a fost proiectat prima dată la Festivalul de Film de la Telluride, continuând să fie apreciat în festivaluri importante precum Sundance sau Festivalul Internațional de Film de la Berlin.
La Food Hood, outdoor, arătăm pe ecran mare primele filme ale unor regizori cunoscuți acum în întreaga lume, grupate în secțiunea «ICONIC DEBUTS» și, în închiderea festivalului, Bonnie and Clyde, filmul ce este omagiat pe vizualul ediției de anul acesta. Intrarea este liberă iar sâmbătă, 26 iunie, vă așteptăm, înainte de proiecție, cu o surpriza muzicală pusă la cale împreună cu prietenii de la Food Hood: We Singing Colours în recital.
Online, pe Eventbook.ro, puteți viziona primele producții americane filmate în România în anii ’90 și apoi puteți să discutați live pe pagina de Facebook a festivalului (via Zoom) cu regizorul Ted Nicolaou, directorul de imagine și producătorul Vlad Păunescu și Oana Păunescu – costume designer și producer, alături de Andrei Tănăsescu, curatorul secțiunii «FRIGHT@MIDNIGHT – FOCUS FULL MOON FEATURES».
American Independent Film Festival, prin Asociația Cinemascop, donează, ca în fiecare an, toate încasările care îi revin din biletele. Anul acesta fondurile vor merge către Asociația Casa Bună.
De mai bine de zece ani, un grup de voluntari, în frunte cu Valeriu Nicolae și Hannah Slavik, sprijină comunitățile din ghetourile din Ferentari. Deși intenția a fost să îi ajute pe copii să nu renunțe la școală, și-au dat seama curând că, pentru a reuși, copiii au nevoie de mai mult decât ajutor la teme. Ei au nevoie de rechizite, de haine și încălțăminte, de o masă caldă, au nevoie să fie sănătoși și să fie încurajați. Astfel, grupul format în jurul copiilor din Ferentari a crescut din ce în ce mai mult, devenind o adevărată comunitate. Această comunitate a decis, în iulie 2020, să capete și o formă juridică. Și-au dat numele de Asociația Casa Bună și au continuat să facă puțin mai mult bine în jurul lor. În prezent Asociația Casa Bună susține 300 de copii cu vârste între 6 și 14 ani din comunitățile vulnerabile din Ferentari și Jilava dar și din afara Bucureștiului, în Județul Arges, comunele Lerești și Nucșoara. Anul acesta asociația își dorește să deschidă o nouă Casă Bună în Nucșoara, unde să continue să ofere suportul educațional, vocațional și de sănătate oferit deja copiilor din București.
Fiecare bilet cumpărat pentru AIFF.5 ajută, iar pentru donații directe puteți folosi modalitățile disponibile pe https://asociatiacasabuna.ro/implica-te/doneaza. Puteți contribui și participând la una dintre activitățile recurente ale sociației înscriindu-vă pe: https://asociatiacasabuna.ro/implica-te/voluntariat.
În deschidera festivalului care va avea loc miercuri, 23 iunie, începând cu ora 20:00 la Cinema Muzeul Țăranului, Kira Hagi, ambasadoarea concursului de scenarii Write a Screenplay For… a cărui temă de anul acesta a fost Generația Z, va anunța finaliștii celei de-a treia ediții în prezența Ioaninei Pavel de la HBO Europe. Concursul este organizat de Asociația Cinemascop în parteneriat cu HBO Europe. Un juriu format din echipa HBO, regizorul Cristian Mungiu și scenaristul Alexandru Baciu au analizat toate propunerile primite și au ales lista scurtă de proiecte finaliste care vor trece în etapa a doua. La primele ediții concurenților li s-a cerut să scrie pentru Sebastian Stan, Anamaria Marinca sau Vlad Ivanov.
Programul complet al festivalului poate fi consultat pe: iar biletele sunt puse în vânzare pe: .
Puteți urmări spotul festivalului accesând link-ul: https://youtu.be/tgdTnKlwP7g
American Independent Film Festival este organizat de Asociația Cinemascop și aduce în fiecare an cele mai noi, creative și originale filme americane de cinema publicului din România. Printre oaspeții edițiilor anterioare s-au numărat: Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Benh Zeitlin, Jacques Audiard, Maya Hawke ori Sebastian Stan.
AIFF.5 beneficiază de sprijinul Banca Transilvania și este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.
Parteneri: DACIN SARA, Catena, Europa Cinemas, Food Hood, Muzeul Țăranului Român, Cinema Muzeul Țăranului, Eventbook.
Partener media principal: Radio Guerrilla, AGERPRES.
Parteneri media: Zile și Nopți, Cinemagia, Film Menu, Ziarul Metropolis, LiterNet, The Institute, Films in Frame, Movie News, IQ Ads, Smark, A List Magazine, CineGhid, Munteanu, AARC – All About Romanian Cinema, Radio România Cultural
Mai multe despre AIFF.5 puteți găsi și pe:
http://filmedefestival.ro/american-independent-ff
Facebook: https://www.facebook.com/AmericanInedependentFF
Instagram: https://www.instagram.com/americanindependentff
Mai multe despre programele Casa Bună pe:
Facebook: https://www.facebook.com/asociatiacasabuna
Parlamentul European a lansat oficial apelul la candidaturi pentru Premiul „Daphne Caruana Galizia” pentru jurnalism, în valoare de 20.000 de euro, şi site-ul aferent.
Premiul va recompensa anual jurnalismul de calitate excepţională care promovează sau apără principiile şi valorile de bază ale Uniunii Europene. Printre acestea sunt demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului.
Pot candida jurnalişti profesionişti şi echipe formate din jurnalişti profesionişti de orice naţionalitate. Candidatura trebuie să cuprindă lucrări aprofundate, publicate sau difuzate de entităţi mass-media cu sediul într-unul dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Jurnaliştii îşi pot transmite articolul sau articolele doar online, pe site-ul DaphneJournalismPrize.eu.
Daphne Caruana Galizia a fost autoare de blog, jurnalistă şi activistă anticorupţie. Ea a realizat reportaje ample despre corupţie, spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetăţeniei şi legăturile guvernului maltez cu Panama Papers. A fost hărţuită şi ameninţată, iar apoi a fost asasinată prin explozia unei maşini-capcană, pe 16 octombrie 2017. Reacţia publicului la ancheta desfăşurată de autorităţi a condus la demisia prim-ministrului Joseph Muscat. În 2019, eurodeputaţii au criticat modul deficient în care s-a realizat ancheta şi au cerut Comisiei Europene să ia măsuri.
Foto: Editura Humanitas
Miercuri, 16 iunie, ora 19.30 sunteti invitati să vizionați lansarea romanului Vremuri grele cel mai recent roman publicat de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Mario Vargas Llosa, câștigător al Premiului Umbral pentru cel mai bun roman din 2019. Traducerea cărții este semnată de Marin-Mălaicu Hondrari și apare în seria de autor Mario Vargas Llosa a Editurii Humanitas Fiction. Profund și alert, bazat pe fapte și documente, Vremuri grele îmbină meditația lucidă și amară asupra forțelor ce guvernează istoria cu narațiunea plină de suspans și personajele memorabile, alcătuind un tablou fascinant și tragic al Americii Latine în a doua jumătate a secolului XX.
La lansare participă: Cristian Pătrășconiu, scriitor și jurnalist, Cătălin Striblea, jurnalist și Ioan Stanomir,scriitor, politolog și publicist. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.
Evenimentul va fi transmis pe pagina de noastră de Facebook – Humanitas Fiction – și pe #HumanitasYouTube: . Înregistrările audio vor fi ulterior disponibile pe paginile podcast ale Grupului Humanitas: Spotify https://spoti.fi/3pdxUCI, Apple https://apple.co/2RnzcP6, Google, Soundcloud:și Deezer.
MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia îm-preună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. După studii de literatură la Universitatea San Marcos din Lima între 1953 şi 1958, obţine doctoratul în litere şi filozofie la Universitatea Complutense din Madrid în 1959. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia, de care divorțează de asemenea, după 50 de ani. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru Literliratură.
Noaptea Literaturii Europene în Portugalia – plimbarea literară nocturnă care, din 2013, se desfășoară în fiecare an – va avea loc sâmbătă, 5 iunie, între orele 17.00 – 23.30 și va încânta din nou publicul portughez cu proză, poezie, teatru și bandă desenată aparţinând unor pretigioşi autori europeni contemporani. Pentru ediția din acest an a Nopții Literaturii Europene, ICR Lisabona a optat pentru prezentarea unor extrase din volumele de poezie „Bani. Muncă. Timp Liber”(Nemira, 2017) și „minunata lume disney” (Nemira, 2019) ale scriitoarei Elena Vlădăreanu. Fragmentele, traduse în portugheză de Antonia Verenca, vor fi interpretate de actorul portughez André Pardal.
Anul acesta, Noaptea Literaturii Europene iese din carantină, dar, din cauza pandemiei, încă nu se poate întoarce la locurile sale obișnuite de manifestare din Lisabona. De aceea, evenimentul se va desfășura în aer liber, în Parcul Poeților din Oeiras (subregiune a Lisabonei, situată la o distanță de aproximativ 17 km), un spațiu emblematic de inspirație literară. Înainte de apusul soarelui, va avea loc și un program pentru cei mici. Spectacolul „Trei povești fermecate“ va prezenta lecturi dramatizate ale poveștilor pentru copii Pinocchio, Pipi Ciorapi Lungi și Peter Pan.
Anul trecut, carantina a transferat evenimentul pe frecvențe radio. Întrucât experiența a fost un succes și cum multă lume încă nu poate ieși din casă, și anul acesta va exista un program la radio. În după-amiaza zilei de 5 iunie, vor fi difuzate lecturi scurte din cele 16 opere prezente la Noaptea Literaturii Europene, în cadrul programului „Forța lucrurilor“ a moderatorului Luís Caetano de la Antena 2.
Noaptea Literaturii Europene este un eveniment european născut la Praga în 2006 și exportat progresiv în alte orașe europene de către EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Europa). Prima ediție portugheză a avut loc în 2013, ajungând în 2019 la peste patru mii de spectatori prezenți la lecturi din opere literare din 14 țări, cu prezența a 7 autori străini. Cele opt ediții anterioare ale Nopții Literaturii Europene au permis iubitorilor de literatură din Portugalia să descopere opere ale noilor talente literare europene prin intermediul lecturilor dramatizate, în spații din Lisabona necunoscute publicului. Un prilej de întâlniri, de schimburi de experiență și de inspirație fără granițe.
Autorii invitați sunt Sarah Jäger (Germania), Valerie Fritsch (Austria), Dušan Mitana (Slovacia), Elena Vlădăreanu (România), Javier Cercas (Spania), Tommi Musturi (Finlanda), Leïla Slimani (Franța), Dimitris Dimitriadis (Grecia), György Dragomán (Ungaria), Sally Rooney (Irlanda), Marcello Simoni (Italia), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Paweł Huelle (Polonia), Jo Clifford (Regatul Unit), Ana Margarida de Carvalho (Portugalia), Petr Brokovec (Republica Cehă).
Elena Vlădăreanu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (Română-Franceză, 2004) şi masteratul interdisciplinar Spectacol, Multimedia, Societate al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii din Bucureşti (2014) cu o cercetare despre performativitatea poeziei contemporane. În prezent este doctorandă în studii culturale tot la CESI și lucrează ca jurnalist pentru Radio România Cultural, unde realizează o emisiune de film, Scena și ecranul. A debutat în 2002, cu volumul Pagini, după un debut underground cu placheta din confesiunile distinsei doamne m. apărută în caietele Carmen editate de Un Cristian. A mai publicat volumele: Fisuri (Pontica, 2003), europa. Zece cântece funerare (Cartea Românească, 2005), spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (2019). A publicat proză în antologii precum Primul meu fum (Art, 2010), Cui i-e frică de computer? (Arthur, 2013), Prima dată (Art, 2013). A publicat poezie în mai multe antologii din străinătate, printre care Die Spietzen-Elf (2018, Germany), The Vanishing Point That Whistles. An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (2011, USA) şi No Longer Poetry. New Romanian Poetry (2007, UK). A participat la colocvii şi întâlniri internaţionale, printre care A doua întâlnire a scriitorilor euro-maghrebini având ca temă literatura angajată (Tunis, noiembrie 2014). În 2016, volumul spaţiu privat a apărut în Italia, la Editura Pietre Vive, în traducerea lui Gabriele di Palma și în 2018 în Bulgaria, în traducerea Lorei Nenkovska.
În volumul Bani. Muncă. Timp liber, pornind de la statutul artistului într-o societate tot mai obsedată de consum, producție, profit, Elena Vlădăreanu deconstruiește nu doar miturile și imaginile iconice ale muncii, ci și rolurile de gen, identitatea, raporturile de putere, păstrându-și același interes pe care l-a arătat încă de la debut față de intimitate, de relațiile între oameni, de conceptele de relație și corp plasate într-o paradigmă socială. În minunata lume disney, autoarea a ales ca fundal pentru studiul relațiilor între oameni, femei și bărbați, săraci și bogați, adolescența, respectiv cadrul cel mai previzibil pentru această vârstă, liceul. Deși la prima vedere poate părea un ciclu narativ despre copilărie-adolescență, minunata lume disneychestionează rolurile de gen și felul în care ne sunt distribuite încă de când suntem foarte mici, și pe care le primim fără să le punem la îndoială.
André Pardal a absolvit Facultatea de Teatru, Departamentul Actorie la Școala Superioară de Teatru și Film. A lucrat de asemenea, cu Valentin Teplyakov (Academia rusă de arte din Moscova) șiHajo Schüler (director artistic al companiei germane „Familie Flöz“). A participat în diverse spectacole de teatru și producții televizate, dar are la activ și câteva roluri în film.
Antonia Verenca a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București (Secția Portugheză-Engleză, 2016) și masteratul de Traductologie Latino-Romanică (Modulul Portugheză, 2020) al aceleiași universități. În timpul studiilor universitare de masterat a efectuat un stagiu de mobilitate Erasmus la Facultatea de Litere a Universității din Lisabona (septembrie 2017 – iulie 2018). În domeniul traducerilor literare, în aprilie 2019 a câștigat prima ediție a concursului de traducere „Mioara Caragea“, organizat de Catedra Fernando Pessoa a Universității București, cu traducerea povestirii Os Amantes Aprovados de Agustina Bessa-Luís. A tradus povestirea Aventuras de um Boticário d’Aldeiade Camilo Castelo Branco, inclusă în volumul Povestiri Lusofone din Secolul al XIX-lea – Ediție Bilingvă, apărut în 2020 la Editura Universității din București. A colaborat cu Biblioteca Județeană „V. A. Urechia“ Galați pentru traducerea articolului Os Setenta Anos de Osório Dutra, împreună cu câteva fragmente din poezia lui Osório Dutra, publicate în revista culturală „Axis Libri“ XII, Nr.45, decembrie 2019. În prezent este bursieră a Institutului Camões (Portugalia), în cadrul programului Vieira, dedicat traducerii literare ai autorilor de limbă portugheză.
Noaptea Literaturii Europene 2021 este organizată de EUNIC Portugalia, rețeaua de institute naționale culturale și serviciile culturale ale ambasadelor europene, și Reprezentanța Comisiei Europene în Portugalia, în parteneriat cu primăria din Oeiras.
Sirsa: ICR
foto: icr.ro
Prezentarea video a proiectului „Jurnal de introspecție IV“, semnat de artistele Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss, demers artistic care cuprinde compoziții de pictură, performance și video, va fi distribuită pe pagina de Facebook și contul Youtube ale ICR Istanbul la 10 martie 2021.
Materialul audio-video realizat de modernism.ro este subtitrat în limba turcă și conține o prezentare a conceptului „Jurnal de introspecție”, desfășurat pe mai multe capitole, cu o trecere în revistă a mai multor expoziții, performance plus un focus pe lucrări făcute în perioada de pandemie.
Seria „Jurnal de introspecție” a fost inițiată în anul 2014. În același an, la European Art Gallery, artistele au pictat în același timp pe pânzele tapetate pe pereții și podeaua galeriei. Demersul a continuat cu performance de la Cetatea Ardud, în anul 2017 sau expoziția de la Yume Gallery din Tokio, Japonia, în același an, 2017. Iar în perioada de izolare 15 martie – 15 mai 2020, fiecare artistă a printat în alb-negru lucrările celeilalte și a intervenind cu culoare în compoziția lor, încălcând astfel spațiul sacru și cel mai intim al artistului – propria creație.
Prin acest proiect, Mirela Trăistaru și Dorotheia Fleiss au reușit „să se desprindă de credința în permanența Eului“ și „să se concentreze asupra gesturilor artistice care le leagă invizibil“. Prezentarea demersului artistic în sine este o invitație la introspecție, mai accentuată și mai dureroasă în condițiile de pandemie, care „ne-a adus în situația de a ne pune față în față cu noi înșine și de a ne întreba cine suntem cu adevărat“.
Mirela Trăistaru este pictor, designer vestimentar, grafician, scenograf, curator, specialist în body-painting şi lucrări monumentale. În prezent are peste 60 de expoziţii personale şi peste 130 de grup, 21 de piese de teatru la care a semnat costumele sau decorul. A participat la bienalele de artă din Lyon, Beijing şi Cairo. De asemenea, are o bogată activitate cinematografică, teatrală şi de televiziune. A realizat costume pentru o serie de spectacole și filme de artă, lucrând cu regizori importanti, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horațiu Mălăele și Gelu Colceag.
Dorothea Fleiss este un artist vizual cu o bogată experienţă. Lucrările sale au fost expuse în galeriile din întreaga lume, având peste 60 de expoziții personale și peste 200 de expoziții de grup în Europa, Australia, Asia, SUA, America de Sud, Canada și Africa. A obținut doctoratul la Universitatea Națională de Arte București. Între 1996-2003 a urmat The Art Institute, Filderstadt, Germany / The Art Institute, Stuttgart, Germany; între 2007-2013 a studiat la IB University Stuttgart, Germany / Creative Pedagogy and Art Therapy – B. Sc după care s-a specializat în terapia prin artă urmând cursurile L’Ecole Européenne de Psychothérapie Analytique (Eepssa), Strasbourg, France – Psychotherapy şi Società Italiana di Biosistemica, Bologna,Italy – Biosystemic Psychotherapist; între 2011-2013 a urmat HKT University Nürtingen Germany, Art Therapy- M.A pentru ca în acest an să-şi ia doctoratul la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.
Sursa: ICR.ro