ÝTRIU s.n. Element chimic asemănător cu elementele din familia pământurilor rare. – Din fr. yttrium. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘ytrocerit’
YTROCERÍT s.n. (Chim.) |Fluoră|fluorura| naturală de |calciu|calciu|, de |ceriu|ceriu| şi de |ytriu|ytriu|. (sil. -tro-) [Denumit şi ytrocalcit] (cf. fr. yttrocérite) [def. TLF] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Definitie ‘ytru’
ýtru s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘yttrotantalit’
yttrotantalít s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘yuan’
YUÁN, yuáni, s.m. Unitate bănească în R.P.Chineză. – Cuv. chinez. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘yuca’
YÚCA s.f. v. |yucca|yucca|. Sursa: Dicţionar de neologisme
Definitie ‘yucca’
YÚCCA s.f. invar. (Bot.) Plantă liliacee din India şi America. * Fibră textilă obţinută din această plantă. – Din engl., fr. yucca. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘yuko’
YÚKO s.n. (La judo) Decizie de arbitru care acordă unui jucător 5 puncte pentru executarea unui procedeu sportiv. (cuv. jap.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘yunga’
YÚNGA s.f. Pădure tropicală umedă pe pantele estice ale Anzilor bolivieni. (din sp. yunga, quechua yunka) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘yuppi’
yúppi s. m. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române