Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

WÉBER, wéberi, s.m. Unitate de măsură, în sistemul internaţional, pentru fluxul magnetic. – Din fr. weber. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WEBERMÉTRU, webermétre, s.n. Instrument folosit pentru măsurarea variaţiei fluxului magnetic. – Din germ. Webermeter. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WEEK-END, week-end-uri, s.n. Timpul liber de la sfârşitul săptămânii. [Pr.: uíchend] – Cuv. engl. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WÉEKEND PÁRTY s.n. Petrecere în timpul |weekendului|weekend|. [Pr. uíkend párti] (din engl. weekend party) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WEHRMACHT subst. Denumire oficială dată în Germania nazistă forţelor armate. [Pr.: vérmaht] – Cuv. germ. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WEISMANNÍSM s.n. Teorie în biologie care postulează separarea organismului în două părţi distincte: germenul, substanţa ereditară, localizată în celulele sexuale, şi soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmând independenţa absolută a germenului faţă de soma. [Pr. vais-] (din engl. weismannism, după August Weismann (1834-1914), biolog german) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WEISMANNÍST, -Ă, adj., s.m., s.f. (Adept) Al |weismannismului|weismannism|. (din engl. weismannist) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

weismannístă s. f., pl. weismanníste Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

WELTÁNSCHAUUNG s.n. Ansamblu de cunoştinţe despre gândirea, sentimentele, voinţa şi comportamentul omului, despre experienţă; imaginea despre lume şi existenţa umană ca un tot unitar. [Pr. velt-án-şa-] (din germ. Weltanschauung) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WÉLTER s.n. (Box) Denumire pentru categoria |semimijlocie|semimijlociu|. [Pr. uél-tăr] (din engl. welter) Sursa: Marele dicţionar de neologisme