„Europa mea”, de Gheorghe Ursu

„Europa mea”, de Gheorghe UrsuVolumul „Europa mea”, semnat de scriitorul şi disidentul Gheorghe Ursu, are o prefaţă semnată de Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, şi o postfaţă de Ştefan Bosomitu.

„«După ce secretarul organizaţiei de bază a refuzat să mi dea recomandarea pentru călătoria peste hotare, după ce comitetul oamenilor muncii mi a respins recomandarea, după ce, la 10 luni după cele de mai sus, am scris o nouă cerere, după ce Sectorul de Partid mi a respins cererea, după ce am reuşit să mă înscriu pe lista de audienţe la Prim-Secretarul Sectorului de Partid, după ce Serviciul Personal mi a comunicat că răspunsul Sectorului de Partid a fost se respinge cererea, după ce m am adresat, conform legii, forului superior, după ce, trecând două luni şi neprimind răspuns scris, m am prezentat personal la Primăria Capitalei, după ce mi s a spus că acest for confirmă decizia ‘antevorbitorului’, după ce am înaintat o cerere preşedintelui Republicii, căci aşa i omul care are microbul călătoriilor, merge până n pânzele albe…»

 

„Astfel a primit tata, în 1978, ca şi în celelalte dăţi, paşaportul. Povestit cu dezarmanta sa candoare şi o singulară pasiune enciclopedică pentru arta şi viaţa cetăţii umane, acest mirabil periplu îi va marca, de fapt, destinul. În acea călătorie a reuşit să transmită Europei Libere o scrisoare despre o crimă neştiută a lui Nicolae Ceauşescu: sistarea lucrărilor de consolidare a blocurilor din capitală avariate de cutremurul din 1977, toate resursele, umane şi financiare, urmând să fie folosite pentru viitoarea Casă a Poporului. Scrisoarea a atras furia dictatorului şi a Securităţii şi laţul avea să se strângă în jurul tatei în decembrie 1984. A urmat deznodământul cunoscut. Ce rămâne? Deocamdată, un vid de justiţie. Şi lumea lui de pasiuni fără hotar, din care putem «vedea», în aceste pagini, o frântură” (Andrei Ursu).

Gheorghe Ursu (1926 1985), inginer constructor, scriitor şi disident român. Din 1950 a lucrat la Institutul de proiectări în construcţii ISLGC. În 1944 a debutat în literatură în cotidianul Ecoul, în pagina literară realizată de Miron Radu Paraschivescu, Virgil Ierunca şi Ion Caraion. În 1971, Editura Litera i a publicat volumul de versuri „Mereu doi”, cu un cuvânt înainte semnat de Nina Cassian. În perioada 1969 1982 a făcut mai multe excursii în Occident, în timpul cărora a intrat în legătură cu disidenţi români, printre care Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. În toţi aceşti ani a devenit un critic vocal al abuzurilor regimului comunist, inclusiv prin scrisori care au fost citite la postul de radio Europa Liberă.

Pe 21 septembrie 1985 a fost arestat pe motiv că ar fi deţinut valută. De fapt, a continuat să fie anchetat violent de Securitate pentru „intensă activitate de propagandă duşmănoasă prin acţiuni directe sau prin intermediul unor oficine de propagandă reacţionară din străinătate”.

Pentru că a refuzat să se dezică de criticile aduse lui Nicolae Ceauşescu în scrisorile respective şi să şi trădeze prietenii, pe 17 noiembrie 1985 a fost ucis, prin tortură, de doi anchetatori din Direcţia a VI a Cercetări Penale a Securităţii. „Jurnalul intim” care a stat la baza anchetei şi pe care plănuia să-l prelucreze literar şi ulterior să l publice a fost confiscat şi distrus de anchetatori împreună cu alte manuscrise (jurnalul cuprindea 61 de caiete cu însemnări zilnice din perioada 1949-1984).

 

Cartea poate fi cumparata online de aici

„Odată pentru totdeauna” film romanesc cu Smiley in rol principal

Film Odată pentru totdeaunaSmiley (Andrei Maria) are rolul principal în lungmetrajul „Odată pentru totdeauna”, film regizat de Iura Luncaşu.

Filmul spune povestea unui regizor de succes şi tată a doi copii, Alex, care trece printr-o perioadă a vieţii sale în care se luptă cu depresia, în ciuda succesului pe care îl are în plan profesional. După ce îşi anunţă familia că se reîntoarce în satul natal, ei decid să îl urmeze şi doar cu ajutorul lor reuşeşte să depăşească momentele dificile.

Smiley joacă alături de Ada Galeş, actriţa care a câştigat un premiu Uniter pentru debut şi, de asemenea, are o carieră impresionantă atât în teatru, cât şi în film.

Din distribuţia filmului mai fac parte Augustin Viziru, Cosmin Natanticu, Gina Pistol, dar şi Mihnea Luncaşu, fiul regizorului.

„Odată pentru totdeauna” va fi distribuit de Vertical Entertainment în cinematografele din toată ţara, începând cu 25 februarie 2022.

„Violeta“, de Isabel Allende

„Violeta“, un nou roman de Isabel AllendeRomanul Violeta a fost lansat, simultan, în limbile spaniolă, engleză și română pe 25 ianuarie 2022.

Din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume, Violeta del Valle, protagonista noului roman semnat de Isabel Allende este martora unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi şi supravieţuire. S-a aruncat în vâltoarea destinului cu entuziasm şi curaj, iar la capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viaţa sa, rememorează tot ce a trăit. Confesiune şi bilanţ deopotrivă, se întoarce în ea la pasiunile care i-au schimbat traiectoria, la marile iubiri care i-au marcat existenţa, la perioadele de sărăcie şi de prosperitate, la pierderile devastatoare şi bucuriile copleşitoare.

Cărţile scriitoarei Isabel Allende s-au vândut în peste 250.000 de exemplare în România.

ISABEL ALLENDE, nepoata fostului președinte chilian Salvador Allende, s-a născut pe 2 august 1942 la Lima, în Peru. Își petrece copilăria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet se refugiază în Venezuela, unde rămâne timp de 15 ani și lucrează ca ziaristă. În prezent locuiește în California. În 1982, primul ei roman, Casa spiritelor, are un succes fulminant și devine imediat bestseller internațional. În 1984 publică Despre dragoste și umbră, apoi Eva Luna (1987), Povestirile Evei Luna (1989) și Planul infinit (1991). În 1992, fiica scriitoarei, bolnavă de porfirie, moare. Următoarea ei carte, Paula (1994), îi este dedicată. De mult succes se bucură volumul Afrodita (1997), romanele Fiica norocului (1999) și Portret în sepia (2000), volumul de memorii Țara mea inventată (2003) și romanul Zorro (2005). În 2006 îi apare romanul Inés a sufletului meu, în 2007, volumul autobiografic Suma zilelor, în 2009, romanul Insula de sub mare, în 2011, Caietul Mayei, iar în 2012, volumul Dragoste. În 2014 vede lumina tiparului thrillerul Jocul RIPPER, în 2015, romanul Amantul japonez, în 2017, Dincolo de iarnă, în 2019, O lungă petală de mare, în 2020, Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viața lungă și ursitoarele bune, iar în 2022, Violeta. În cariera sa literară, Isabel Allende a primit peste 60 de premii și distincții. În 1994, statul francez i-a conferit titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, iar în 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom. În 2018, în cadrul National Book Awards, a primit Medal for Distinguished Contribution to American Letters, fiind prima personalitate scriitoricească de limbă spaniolă căreia i se acordă această distincție. | www.isabelallende.com

  • Titlu: Violeta
  • An apariție: 2022
  • Ediție: I
  • Pagini: 376
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-900-1
  • ColecțieSeria de autor Isabel Allende
  • Domeniuliteratură
  • Autor: Isabel Allende
  • Traducere: Cornelia Rădulescu

Cartea poate fi cumparata online de aici.

Cursuri online de limba română pentru străini 2022

Cursuri online de limba română pentru străini 2022

foto: ICR.ro

În contextul pandemiei de Covid-19, ținând cont de măsurile și hotărârile luate la nivel național, pe teritoriul României, Institutul Cultural Român organizează cursurile de limba română ca limbă străină online, folosind platformele Zoom și Google Meet. Dacă doriţi să învăţaţi limba română pentru afacerea / slujba dumneavoastră sau din plăcere, cursurile de limba română oferite de Institutul Cultural Român sunt cea mai bună alegere! Noi vă oferim oportunitatea de a descoperi, pas cu pas, misterele uneia dintre limbile roman(t)ice.

Pentru anul 2022, Institutul Cultural Român vă oferă cursuri extensive (atât dimineața, cât și seara).

Sunt disponibile cursuri pentru toate nivelurile (începător, intermediar și avansat), conform reglementărilor și principiilor emise de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi: învățare, predare, evaluare.

Pentru a evalua nivelul de cunoaștere a limbii române, candidații înscriși vor da un test de nivel, via e-mail, detaliile stabilindu-se ulterior înscrierii. Conform rezultatelor evaluării, grupele de studiu vor fi împărțite pe niveluri: preintermediar (A2), intermediar (B1, B2) și avansat (C1, C2).

Important! Participanții care nu sunt familiarizați cu limba română (nivelul A1) nu vor da testul de nivel.

Testul de nivel este gratuit.

Durata unui modul: 40 de ore de studiu

Grupele au între 6 și 12 cursanți și, pentru a se putea forma o grupă pentru fiecare nivel, numărul minim este de 6 participanți înscriși.

Cursul propriu-zis durează două ore și are loc de două ori pe săptămână.

Orarul cursurilor de limba română

  1. Cursuri extensive, dimineața (9.30 – 11.30) – modul de 40 de ore

7 februarie – 13 aprilie, luni și miercuri, între orele 09.30 – 11.30 EET, nivel începător A1 și nivel preintermediar A2.

8 februarie – 14 aprilie, marți și joi, între orele 09.30 – 11.30 EET, nivel intermediar B1-B2.

  1. Cursuri extensive seara (18.30 – 20.30) – modul de 40 de ore

7 februarie – 13 aprilie, luni și miercuri, între orele 18.30 – 20.30 EET, nivel începător A1 și nivel preintermediar A2.

8 februarie – 14 aprilie, marți și joi, între orele 18.30 – 20.30 EET, nivel intermediar B1-B2.

Data limită de înscriere: 28 ianuarie. Testarea de nivel va avea loc în data de 31 ianuarie, ora 12.00, via e-mail.

Desfăşurarea cursurilor: ONLINE (folosind platformele Zoom și Google Meet)

Formularul de înscriere poate fi trimis la una dintre următoarele adrese de e-mail: limbaromana@icr.rooana.dragnea@icr.ro

Costuri: Taxa de înscriere pentru un modul de 40 de ore de curs este de 150 de euro sau 750 de RON.

În acest preț sunt incluse testul de nivel și materialul folosit pentru fiecare nivel.

Condiţii de achitare a taxei de participare:

Taxa de participare trebuie achitată integral în prima săptămână de la începerea cursului. Numele participantului şi „Institutul Cultural Român” trebuie să fie menţionate în toate actele de transfer bancar. Comisionul bancar perceput pentru efectuarea transferului taxei de participare va fi plătit de către participant.

Achitarea taxei de participare se poate face:

  1. a)în euro,în contul bancar RO63RNCB0072049713640004, deschis la Banca Comercială Română SA, Calea Victoriei 155, Sector 1, Bucureşti, COD SWIFT: RNCB RO BU
  2. b)în lei, în contul bancar RO47RNCB0072049713640001, deschis la Banca Comericală Română, Calea Victoriei nr.55, sector 1, București

Datele instituţiei: Institutul Cultural Român, cod fiscal (CIF) 15726657, adresa:

Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, cod poștal 011824 București

Condiţii de retragere de la curs:

  • Dacă anunţaţi echipa ICR, în scris, înainte de începerea cursului, veţi primi suma plătită, minus un procent de 10% din taxa achitată
  • Dacă anunţaţi echipa ICR, în scris, în prima săptămână de la începerea cursului, veţi primi suma plătită, minus 25 % din taxa achitată
  • După această perioadă nu se mai restituie nimic din taxa achitată.

Institutul Cultural Român nu îşi asumă responsabilitatea pentru obţinerea vizelor în cazul cetăţenilor care nu provin din spaţiul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, Institutul nu are obligația de a oferi cazare la București participanților străini care nu au reședința în România, în timpul șederii lor la cursuri, această sarcină intrând în grija personală a solicitanților.

Pentru informații suplimentare ne puteţi contactat la numărul de telefon (004) 031 7100 672 sau ne puteţi scrie pe adresele de e-mail: limbaromana@icr.rooana.dragnea@icr.ro.

Profesori:

Enida Cincora (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere (specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura franceză) a Universității din București în 2012. Între 2012–2014 a urmat cursurile masteratului Studii avansate în lingvistică – structura și funcționarea limbii române. Din 2019 este doctor în Filologie. Din 2015 este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, unde predă cursuri practice de limba română ca limbă străină studenților înmatriculați în Anul Pregătitor. Din 2018 este profesor de limba română pentru studenți străini în cadrul Cursurilor de vară de limba română, de cultură și civilizație românească ale Universității din București. A publicat articole de sintaxă a limbii române vechi și recenzii.

Ioana Negrau (n. 1972) a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea Limba şi Literatura Engleză şi Limba şi Literatura Română. Pentru Lucrarea de Licenţã a ales „Studiul Mãştilor în piesele lui William Shakepeare”. A urmat cursurile de Master in Lingvistică Aplicată la Facultatea de limbi Străine din Universitatea Bucureşti susţinând lucrarea de masterat «Predarea limbilor străine la copii». În timpul facultăţii a lucrat ca profesor de engleză la Grădiniţa Nicolae Iorga, între anii 1995- 1999 a fost profesor de englezã la ASE la catedra de limba englezã şi comunicare de afaceri precum şi la Centrul de Limbi străine «Prosper Ase» unde a predat atât limba română pentru străini cât şi engleza. A predat cursuri de conversaţie engleză la Universitatea Bucureşti între 1995 – 1999. A susţinut cursuri de română ca limbă străinã la organizaţia guvernamentalã americană «Peace Corps» între anii 1997 – 2005, unde a ocupat şi funcţia de Director de Instruire pentru voluntarii americani. A predat româna la organizaţia japonezã JICA –JOCV între anii 2000-2002, precum şi la multe firme multinaţionale din Bucureşti: Deloitte, Hilti, Max Boegl, Colgate Palmolive, Viticola Corcova, OMV Petrom, Saaten Union Romania, Ecovis Romania, Mivan Kier, Unilever Romania, S&T Romania, Allianz Tiriac Asigurări de Viaţă, Luxoft România, Fokker Inginerie şi Aerospaţiale. Susţine cursurile de limba românã din luna mai 2018 la Institutul Cultural Francez din Bucureşti. A avut colaborãri pentru predarea limbii române cu Ambasada Austriei, Ambasada Poloniei, Ambasada SUA, Ambasada Franţei, Ambasada Germaniei, Ambasada Qatarului, Ambasada Canadei, Camera de Comerţ a Austriei şi Camera de Comerţ a Coreei de Sud.

Marinela Bota (n. 1984) este doctorandă la Școala Doctorală Litere, Universitatea din București, cu o temă de cercetare despre variația pragmatică a marcatorilor discursivi în varietățile regionale ale limbii române. Este absolventă a programului de masterat „Studii avansate în lingvistică”, Facultatea de Litere, Universitatea din București și absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, specializarea spaniolă – română. Este asistent de cercetare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române și predă limba română ca limbă străină la Centrul de Studii Românești din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București. Din 2020 este profesor colaborator în cadrul programului de cursuri de limba română organizat de Institutul Cultural Român.

FORMULAR DE INSCRIERE

„The Witcher: Blood Origin” – serial NETFLIX – Teaser

The Witcher Blood OriginAcţiunea „The Witcher: Blood Origin” e plasată într-o lume elfică, cu 1.200 de ani înainte de evenimentele din „The Witcher”.

„Blood Origin” va spune o poveste pierdută în timp – despre originea primului Witcher, precum şi despre evenimentele care conduc către „conjucţia sferelor”, atunci când lumile monştrilor, oamenilor şi elfilor se contopesc pentru a deveni una singură.

Din distribuţie fac parte Mirren Mack, Lenny Henry, Jacob Collins Levy, Lizzie Annis, Huw Novelli, Francesca Mills, Amy Murray, Nathaniel Curtis, Zach Wyatt şi Dylan Moran.

Teaser-ul dezvăluie distribuţia serialului în acţiune pentru prima dată, inclusiv pe Sophia Brown în rolul lui Éile, Laurence O’Fuarain în rolul lui Fjall şi Michelle Yeoh în rolul lui Scían.

The Unbearable Weight Of Massive Talent ( Povara de nesuportat a talentului masiv ) – trailer

The Unbearable Weight of Massive TalentUn Nicolas Cage, care nu are numerar, acceptă să facă o apariție plătită la petrecerea de naștere a unui super fan miliardar, dar este într-adevăr un informator pentru CIA, deoarece fanul miliardar este un sef traficant de droguri și este distribuit într-un film cu Tarantino.

Regizor: Tom Gormican
Scenaristi: Kevin Etten, Tom Gormican
Actori: Nicolas Cage, Pedro Pascal, Neil Patrick Harris

Lansarea oficiala in cinematografe a filmului The Unbearable Weight Of Massive Talent ( Povara de nesuportat a talentului masiv ) este anuntata pentru 22 aprilie 2022.

The Lost City – trailer

The Lost CityO romanciera aflata într-un turneu de carte cu modelul de pe coperta ultimului roman este parte dintr-o tentativă de răpire, care îi duce pe amândoi într-o aventură în junglă.

Regizori:
Aaron Nee, Adam Nee
Scenaristi:
Oren Uziel (scenariu) Dana Fox (scenariu) Adam Nee (scenariu)
ACtori: Sandra Bullock, Daniel Radcliffe, Brad Pitt

Sandra Bullock și Channing Tatum sunt amenințați de Daniel Radcliffe în The Lost City, un film despre o autoare genială dar retrasă (Bullock) care și-a petrecut viața scriind despre locuri exotice în romanele sale de aventură înainte de a fi răpită de un miliardar excentric (Radcliffe) care vrea să îl ajute să găsească un oraș pierdut despre care se spune că ar conține o comoară fabuloasă.

Data de lansare in cinematografe pentru filmul „The Lost City” este 25 martie 2022.

Everything Everywhere All at Once – trailer

Everything Everywhere All at OnceUn imigrant chinez imbatranit este implicat intr-o aventura nebuna, in care singura ea poate salva lumea explorand alte universuri care se conecteaza cu vietile pe care le-ar fi putut duce.

Regizori: Dan Kwan, Daniel Scheinert
Sccenaristi: Dan Kwan, Daniel Scheinert
Actori: Michelle Yeoh, Jamie Lee Curtis, Stephanie Hsu

Pentru filmul Everything Everywhere All at Once, data de lansare oficială in cinematografele din SUA este  25 martie 2022.

 

Doina Ruști prezintă Volumul „Omulețul roșu” la Circolo dei Lettori din Torino

Doina Ruști

foto: ICR.ro

Volumul „Omulețul roșu”, publicat într-o nouă ediție în italiană, revizuită și modificată la cunoscuta editură Sandro Teti Editore din Roma, va fi prezentat sâmbătă, 18 decembrie, ora 18.00, la Circolo dei Lettori din Torino, în prezența scriitoarea Doina Ruști și a traducătorului său, prof. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.

Întâlnirea literară cu scriitoarea Doina Ruști la Torino este organizată de Accademia di Romania in Roma, Circolo dei Lettori din Torino și Librăria Luxemburg din Torino, în parteneriat cu Departamentul de Limbi și Literaturi Străine și Culturile Lumii din cadrul Universității din Torino, Sandro Teti Editore din Roma, patronajul Salonului Internațional de Carte de la Torino și al Consulatului General al României la Torino.

Doina Ruști (15 februarie 1957) cu strămoși veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat și cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde și haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic. În același registru fantastic sunt scrise și ale romane. Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste. În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei, a primit Premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil. Un loc special ocupă romanul Manuscrisul fanariot (2015), tradus parțial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu și liric pe alocuri. Alte romane adoptă un realism crud. Între acesta, Lizoanca, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, 2009. La publicarea primei ediții în italiană a romanului Omulețul roșu, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) și tipul de fantastic (Stato). Trăiește în București, este scenaristă, iar ocazional face și regie de film. A regizat un film de scurtmetraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015, fiind selectat și în alte festivaluri internaționale. De asemenea, a scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2016) și scenariul pentru documentarul The Greek Slave (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania’s, 2015.

Roberto Merlo este conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino. S-a format ca românist la Universitățile din Torino, Cluj şi București. A publicat numeroase studii consistente despre literatura română contemporană și despre traducerile de care e bucură scriitorii români în Peninsulă. A tradus numeroase volume din literatură română modernă și contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști: „L’omino rosso” (2012; 2021) și „Zogru” (2010) și teatru, cu rare dar fascinante incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vișniec și Marta Petreu.

Pentru mai multe informații privind participarea la eveniment: https://torino.circololettori.it/l-omino-rosso-2/.

Sursa: icr.ro

Very Peri – Nuanţa albastru brebenoc sau saschiu – culoarea anului 2022

Culoarea anului 2022Nuanţa albastru brebenoc sau saschiu a fost aleasă de compania Pantone drept culoarea anului 2022 şi este botezată Very Peri.

Very Peri a fost descrisă de Pantone ca „o nuanţă de albastru brebenoc”. Nuanţa a fost anunţată de apariţia metaverse-ului şi de impactul carantinei în contextul pandemiei.

„Pantone 17-3938 Very Peri este simbol al spiritului epocii şi al tranziţiei în care ne aflăm. În timp ce ieşim dintr-o perioadă intensă de izolare, noţiunile şi standardele noastre se schimbă, iar vieţile noastre fizice şi digitale au fuzionat în noi moduri”.