Lansarea romanului „Hipodrom” de Nora Iuga

Joi, 19 noiembrie, începînd cu ora 19.00, Editura Polirom lansează live & online, via ZOOM, pe pagina de Facebook a editurii (facebook.com/polirom.editura/), romanul Hipodrom de Nora Iuga, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei cu Adela Greceanu și Vlad Zografi.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii. La vîrsta senectuții, deși locuiește la București, gîndul i-a rămas la același oraș al copilăriei. Hipodrom, un roman cu puternice accente autobiografice, aduce în fața cititorilor o viață încercată, dar presărată cu momente luminoase, precum și slăbiciunea autoarei pentru Sibiu și locuitorii lui, pe care i-a purtat în suflet mereu.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara și tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Ziua „Mihail Sebastian” la Londra, în două evenimente dedicate României

Ziua „Mihail Sebastian” la Londra

foto ICR.ro

Personalitate a României, scriitorul Mihail Sebastian are parte de o dublă promovare vineri, 6 noiembrie, la Londra, atât în cadrul Festivalului literar româno-britanic ROMANIA ROCKS, cât și în seria „Who is Romania” / „Cine este România”. Este vorba despre lansarea online (ora 16.00, ora României) a cărții „Femei” de Mihail Sebastian, în cadrul unei discuții online între traducătorul Philip O‘Ceallaigh și Camelia Crăciun (Universitatea din București, Departamentul de Studii Iudaice), și de prezentarea video (ora 14.00, ziua României) a biografiei autorului în cel de-al cincilea episod realizat de istoricul britanic Tessa Dunlop. Ambele evenimente pot fi accesate pe pagina Facebook a ICR Londra.

Mihail Sebastian, născut Iosif Hechter, cunoscut pentru piesele sale lirice și ironice, pentru romanele psihologice, pentru eseurile, recenziile și articolele de o înaltă calitate publicistică, reuşise să supravieţuiască măsurilor antisemite și războiului, însă un accident rutier, într-o zi obișnuită de mai, i-a fost fatal.

Mai puţin de patru decenii din viața scriitorului „care a înțeles emoția”, ale cărui cărți sunt traduse peste tot în lume și care, postum, câștigă încă premii, vor fi prezentate de dr Tessa Dunlop într-o scurtă incursiune în istoria vremii.

Relația cu Nae Ionescu, „omul-momentului” în perioada interbelică, ironia sorții sale, a celui care a cuprins atât de bine frumusețea României și care totuși nu a fost acceptat de țara natală, experiențele prin care trece Mihail Sebastian, prigonit, abandonat de prieteni, sunt surprinse în imagini grăitoare, fragmente inedite, pasaje din „Jurnalul” scriitorului.

Curajul de a scrie despre experiența de a fi evreu în România interbelică, romanul „De două mii de ani”, prefațat de Nae Ionescu, aducându-i singurătatea, este (re)amintit în episodul scris și prezentat de cunoscuta jurnalistă britanică. Viața lui Mihail Sebastian, prezentată drept o „mărturie a naturii autodistructive a rasismului”, este reconstituită de la copilăria în orașul dunărean, primele scrieri și controverse, premiera cu sala plină a piesei „Steaua fără nume” din timpul războiului, dar fără a se ști că piesa a fost scrisă de el, la accidentul rutier suferit în timp ce se îndrepta spre Universitatea din Bucureşti, unde urma să susţină o prelegere despre Balzac.

Mai multe detalii despre perioada în care a fost scris „Orașul cu salcâmi”, roman câștigător al prestigiosului premiu PEN Translation, pot fi vizionateîn episodul dedicat lui Mihail Sebastian, realizat de Storytailors și difuzat simultan pe rețelele sociale ale editurii Penguin, care a publicat în engleză romanele„De două mii de ani” și „Femei”, titluri ale ICR și ale editurii Humanitas.

Publicul interesat este invitat două ore mai târziu să aprofundeze înțelegerea lui Mihail Sebastian și a contextului cultural al anilor interbelici românești, în evenimentul online de lansare a cărții „Femei”, publicat de editura Penguin, găzduit de ICR Londra în cadrul festivalului de literatură „Romania Rocks” și care îi are ca protagoniști pe traducătorul Philip O’Ceallaigh și profesoara Camelia Crăciun (Universitatea din București).

În cadrul proiectului inițiat de reprezentanța ICR la Londra, „Who is Romania”, au fost evocați până acum Ștefan cel Mare, Regina Maria a României, George Enescu și Nicolae Grigorescu. Primelepatru episoade au înregistrat peste500.000 de vizualizări și au fost preluate, între altele, de Clarence House – The Prince of Wales and The Duchess of Cornwall, Daily Mail, BBC Kent, Royalty TV, History Hit, London Philharmonic Orchestra, Familia Regală a României, Festivalul „George Enescu”, Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă al României.

ICR Londra continuă să prezinte publicului internațional personalități românești cu destine remarcabile prin seria unică de filme destinate platformelor social-media, cu scopul de a promova cultura română într-o manieră inovatoare.

Trailerul seriei „Who is Romania“ și episoadele precedente sunt disponibile aici.

Social Media: #WhoIsRomania @RCILondon @TessaDunlop

Sursa: ICR

Bookflix – Târg de carte online

Târgul online Bookflix a început miercuri pe site-ul litera.ro, unde, timp de şase zile vor fi disponibile mii de titluri din diverse domenii de interes, vor fi prezentate noutăţi editoriale şi vor avea loc momente de lectură, concursuri tematice, evenimente de lansare şi dialoguri.

De joi până sâmbătă vor avea loc întâlniri virtuale, pe pagina de Facebook a editurii, cu mai mulţi autori şi evenimente de lansare.

Joi, de la ora 13.00, are loc Clubul de carte Litera – ediţie specială în care va fi dezbătut bestsellerul „Pâmânt american”, de Jeanine Cummins, controversată carte a anului 2020.

În aceeaşi zi, de la ora 18.00, scriitoarea scandinavă Sofia Lundberg va dialoga cu realizatoarea de radio Ioana Bâldea Constantinescu. Discuţia are loc în limba engleză cu traducere prin subtitrare. Lundberg este autoarea bestseller-urilor „Caietul cu nume pierdute” şi „Un semn de întrebare este o jumătate de inimă”.

Vineri, de la ora 18.00, Santiago Amigorena, autorul romanului „Ghetoul interior”, distins cu premiul Goncourt – Alegerea României, va discuta cu realizatorul de televiziune Marius Constantinescu. Discuţia are loc în limba franceză, cu traducere prin subtitrare.

Sâmbătă, de la ora 13.00, criticul literar Marius Chivu va discuta scriitorul şi traducătorul Marin Mălaicu Hondrari despre „Patria”, de Fernando Aramburu, apariţie nouă în colecţia Clasici Contemporani Litera.

În aceeaşi zi, de la ora 21.00, va fi difuzat online filmul „Gară pentru doi”, regizat de Eldar Riazanov, prezentat în premieră la Festivalul de la Cannes. El face parte din colecţia Filme de aur din cinematografia rusă, un proiect Mosfilm, Centrul Rus şi editura Litera.

În fiecare zi, pe pagina de Facebook a editurii Litera vor avea loc lecturi şi, de 1 iunie, un eveniment special dedicat tinerilor cititori – Bookflix Junior.

Tot miercuri a fost dat startul târgului online Elefant Fest, cu 39 de „standuri” ale editurilor, deschis până pe 31 mai.

 

„Dragă Cioran: cronica unei prietenii”, de Alina Diaconu

foto: ICR.ro

Volumul Dragă Cioran: cronica unei prietenii, scris de Alina Diaconu, tradus din limba spaniolă de Gabriela Banu, cu un Cuvânt înainte de Eugen Simion, a fost publicata de catre Editura ICR.

„Cartea ce urmează este opera unei frumoase afecțiuni intelectuale. (…) Volumul cuprinde pagini din jurnalul autoarei, scrisori, comentarii, rezumatul unor convorbiri telefonice, reportajul vizitelor făcute filoso­fului parizian în celebrul – de acum – apartament de la etajul VI din blocul de pe Rue d’Odéon, fragmente din articolele publicate în Argentina, părerile intelec­tualilor parizieni despre acest gânditor privat care‑i uimeşte prin finețea meditației şi a stilului său, com­parat cu acela al moraliştilor din secolul al XVII‑lea. Piesa de rezistență o constituie interviul pe care această inteligentă prozatoare a reuşit să îl smulgă reticentului Cioran. (…) Regăsesc în ea impresia pe care am avut‑o şi eu când l‑am cunoscut pe Cioran: pregătit de scrierile sale să găsesc un pesi­mist à outrance, am aflat un om cordial, comunicativ, interesat de lumea curentă, nu lipsit de un umor inte­ligent. Regăsesc, repet, acest portret al moralistului în evocarea plină de afecțiune a dnei Alina Diaconu.“ – Eugen Simion, Cuvânt înainte

„Cartea memorialistică Dragă Cioran. Cronica unei prietenii a scriitoarei argentiniene Alina Diaconu anunță o dimensiune inedită, nonficțională, a creației sale ce o recomanda până în prezent ca autoare a 9 romane, a unor cărți de poezie, nuvele, aforisme și eseuri, totalizând 19 apariții în țara de adopție, cât și traduceri în franceză, engleză, română sau italiană. Un asemenea palmares dovedește că Alina Diaconu este cea mai valoroasă scriitoare de origine română de pe continentul Americii de Sud. Recent ea a fost primită și în Uniunea Scriitorilor din România.

Construită poliedral, noua carte recompune într-un stil captivant, ca emotivitate a palpitului vieții autentice, imaginea unei mari personalități (…). În jurul acestui nume se profilează și alte chipuri importante de scriitori hispanici, precum Jorge Luis Borges, sau români, ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade ş.a., autoarea însăși afirmându-și personalitatea cu o putere expresivă nuanțată. În acest fel, exegeza cioraniană câștigă un nou titlu, unul de o certă importanță documentară.“– Anca Sîrghie

Născută la Bucureşti, Alina Diaconu a ajuns în anii ’60 la Buenos Aires, unde s-a stabilit, primind cetăţenia argentiniană. Este prozatoare şi colaborează la diferite publicaţii, semnând editoriale şi articole. A publicat nouă romane, o carte de povestiri, volume de poezie, un volum de interviuri, culegeri denote şi reflecţii, o lucrare despre Jorge Luis Borges, precum și o biografie a lui Buddha. I s-au decernat numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care Eşarfa de Onoare a SADE (Societatea Argentiniană a Scriitorilor). În 2009 şi în 2013 Guvernul român i-a conferit Medalia şi Diploma de Excelenţă pentru difuzarea culturii române şi a imaginii României în afara graniţelor. În 2018 a fost declarată de Primăria oraşului Buenos Aires Personalitate Distinsă a Culturii şi i s-a acordat, de asemenea, premiul internaţional Prix Asolapo în Italia.

144 p.

ISBN 978-973-577-739-5

”The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”

Bratari dacice

Bratara dacica – foto ICR.ro

O nouă serie de promovare a istoriei și patrimoniului românești, realizată de Institutul Cultural Român din New York în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al României (MNIR), intitulată ”The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”, a inceput in luna mai 2020. Programul reconstituie epoci definitorii din istoria națională prin intermediul câtorva artefacte reprezentative, de o mare încărcătură simbolică, care sintetizează un întreg context cultural, economic, tehnologic sau politic.

Obiectele care vor fi prezentate în fiecare săptămână publicului nord-american pe platformele de social media ale ICR New York (blog, YouTube, Facebook, Instagram, Twitter), prin imagine, text și video, sunt Gânditorul și femeie șezând, Brățările dacice, Ocaua lui Cuza, Drapelul lupșenilor la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Fragmentele de rocă lunară dăruite de către președintele american Richard Nixon lui Nicolae Ceaușescu sau Telefonul lui Petru Groza.

În mod simbolic, noua serie va debuta cu prezentarea Coroanei de oțel a Regilor României, simbol al independenței, modernizării și reîntregirii României, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, realizată de istoricului Cornel Ilie, directorul-adjunct al MNIR.

Următoarele prezentări vor fi semnate, printre alții, de istoricii Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, Katia Moldoveanu, Cristiana Tătaru, Raluca Mălăncioiu, Cristina Păiușan, Oana Ilie și Pompilia Gon.

Programul digital de promovare a culturii și civilizației românești continuă cu proiectul „Scena digitală” care va prezenta periodic, în limba engleză (sau cu subtitrare), producții realizate în colaborare cu oameni de teatru români, americani și din întreaga lume.

De asemenea, ICR NY derulează, începând 15 mai 2020, programul ”Art Fights Corona. Artists React to the Pandemic”/„Arta împotriva coronavirusului. Artiștii reacționează la pandemie”, în cadrul căruia opt artişti români au fost invitaţi să împărtăşească publicului american, prin mărturii sau alte forme expresive, cum resimt această perioadă neobișnuită, nemaitrăită, şi cum au ales să o depăşească, explorând modul în care creativitatea/creația este influențată de pandemie.

Mai multe detalii despre proiectele în desfășurare pot fi găsite pe rețelele de socializare ale Institutului:

Facebook: https://www.facebook.com/RCINY/

Blog: https://www.rciusa.info/

Instagram: https://www.instagram.com/romanianculturalinstituteusa/

„Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac

le jardin de verre

fot: ICR.ro

Romanul „Le Jardin de verre” / „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţîbuleac, care a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2019, va fi lansat, în limba franceză, joi, 5 martie, de la ora 19.00, la Sala bizantină a Hôtel de Béhague – reședința Ambasadorului României în Franța. În cadrul evenimentului, moderat de Cristina Hermeziu, autoarei Tatiana Ţîbuleac îi va fi înmânat Ordinul Meritului Cultural.

Cum să crești, să te dezvolțiși să devii femeie în ciuda abandonuluiși a lipsei de dragoste? Cum să faci atunci când totul în jurul tău este doar violențăși că nu există nicio familie, niciun părinte, nici măcar o limbă de care să te atașezi? Ce cuvinte poți găsi pentru a descrie urași iubirea? Și ce limbă să alegi pentru a prinde totuși rădăcini? Limba pe care ai învățat-o cu forța, cași cum ai fi fost pedepsită, sau cea din copilăria a cărei amintire seșterge uneori? Cum să reînveți să scrii atunci când vechea ta lume se prăbușește?

La Chișinău, în Republica Moldova, în toiul unei perioade tulburi din estul Europei, micuța Lastocika este adoptată, scoasă dintr-un orfelinat de către Tamara Pavlovna, strângătoare de sticle. Lastocika merge lașcoală, învață limba rusă în timp ce totuși preferă limba sa, româna,și este pedepsită de mama sa adoptivă când stâlcește cuvintele rusești. Învață să spele sticlele, darși să fure sau să respingă solicitările bărbaților prea insistenți. Locuitorii din bloc devin noua sa familieși îi dau o parte din umanitatea lor. Însă rănile sale nu seșterg iar întrebările existențiale continuă să o bântuie.

În acest roman magistral, liric, pe care îl citim pe nerăsuflate, dar și cu inima strânsă, Tatiana Țîbuleac ne arată cum putem repara caleidoscopul vieții, cum putem găsi forța de a acceptași de a iubi ceea ce este frumosși fragil, asemeni sticlei.

Tatiana Ţîbuleac s-a născut la Chișinău și a studiat la Facultatea de Jurnalismși Comunicare de la Universitatea de Stat din Moldova. Din anul 2008, locuiește la Paris, trăind în anonimat, „cel mai frumos cadou pentru scriitură”, după spusele sale.Și-a făcut debutul ca scriitoare în 2014 cu o colecție de proză scurtă numită „Fabule moderne”. Primul său roman „Vara în care mama a avut ochii verzi” („L’Été où maman a eu les yeux verts”), apărut în 2016 în limba românăși tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, premiul revistei Observator Culturalși Observator Lyceum, la festivalul FILIT din Iași.

Evenimentul este organizat de editura Syrtes, în parteneriat cu Ambasada României în Franțași Institutul Cultural Român de la Paris. Intrare liberă. Inscriere obligatorie la editions@syrtes.ch.

 

Sursa: ICR.ro

Cursuri de limba română organizate în avanpremiera „Zilei Europene a Limbilor”, la Budapesta

„Ziua Europeană a Limbilor (European Day of Languages)“ este sărbătorită în avanpremieră, pe data de 19 septembrie 2019 printr-un eveniment denumit „European Languages Cocktail Bar” la care participă, ca în fiecare an și Institutul Cultural Român de la Budapesta și care va avea loc la sediul Institutului Cultural Italian din Budapesta (1088 Budapesta, str., nr. 8).

În cadrul acestei ample manifestări, Institutul Cultural Român de la Budapesta, în calitate de membru EUNIC Ungaria, participă cu un stand unde se vor desfășura atât activități de inițiere în limba română, cât și interconexiuni cu cei care cunosc deja limba. De asemenea, institutul organizează și două cursuri de limbă română pentru începători.

„Ziua Europeană a Limbilor“, ajunsă la cea de-a 10 ediție, este dedicată sărbătoririi diversității culturale şi lingvistice, prin sprijinirea celor 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene şi a celor 200 de limbi vorbite pe întreg continentul european.

Ziua se celebrează pe data de 26 septembrie al fiecarui an si este marcată printr-o serie de activități ale celor 21 de instituții și institute culturale ale ţărilor membre EUNIC participante.

Standul Institutului Cultural Român poate fi vizitat între orele 14.00-18.00.

Programul complet al evenimentului îl găsiți lahttp://www.nyelvikoktelbar.hu/ șipe pagina de facebook:https://www.facebook.com/EUNIC.ELCB/.

WTA

Womens Tennis Association, abreviat WTA, este organizatia principala care se ocupa cu turneele si ciruitele profesionale de tenis feminin la nivel mondial.

In februarie 2015, primele trei cele mai bune jucatoare erau: Serena Williams (din SUA), Maria Sharapova (din Rusia) si Simona Halep (din Romania).

Zilei Limbii Române – evenimente la reprezentanţele ICR din străinătate

foto: ICR.ro

In 31 august se sarbatoreste Ziua Limbii Române.

Proiecţii de film, cursuri de limba română, spectacol de teatru, dezbateri, ateliere de pictură și târg de carte sunt câteva dintre manifestările organizate de Institutul Cultural Român la Madrid, Lisabona, Istanbul, Tel Aviv, Veneția și Chișinău. Iar la București, Ziua Limbii Române este celebrată prin expoziţia ”Chioşcul de ziare”, deschisă în Sala „Podul Mogoșoaiei” din Calea Victoriei.

Un deceniu de traduceri la ICR Istanbul

Cea de-a X-a ediție a „Atelierului româno-turc de traducere literară din autori contemporani” va fi organizată de Institutul Cultural Român împreună cu Agenția Kalem, la sediul ICR „Dimitrie Cantemir” de la Instanbul, în perioada 27-29 august.

La eveniment participă traducătorii Alina Gerez Feiruz, Arzu Ören, Jenny Marilena Șișli, Ioana Tezçakın, Mădălina Solomon și agentul literar Nazlıcan Kabataş.Fiecare traducător va primi, în avans, fragmente din primele capitole ale unor romane publicate recent, pe care le va traduce din limba română în limba turcă.

Propuneri de texte: Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi (Polirom, 2018), Cristian Fulaș, După plâns (Polirom, 2019), Marta Petreu, Supa de la miezul nopții (Polirom, 2017), Cristian Teodorescu, Medgidia, orașul de apoi (Polirom, 2012), Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută (Humanitas, 2018). Proiectul continuă linia atelierelor de traduceri literare desfășurate între 2008 și 2017, în urma cărora au fost traduse în limba turcă fragmente din operele lui Dan Lungu, Dumitru Ţepeneag, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Florin Irimia, Norman Manea și are ca scop impunerea de traducători români pe piața literară turcă.

Tot la Istanbul, ICR marchează Ziua Limbii Române prin spectacolul de teatru „Caragiale altfel”, cu un monolog interpretat de Nicolae Urs, pe 5 septembrie. .

Spectacolul, diferit de tot ceea ce a fost montat până în prezent despre Caragiale, aduce în faţa publicului texte foarte puţin cunoscute, scenariul fiind adaptat din corespondenţa şi din întâmplări trăite de marele scriitor român. Sunt povestite, în stil dramatic, de însuşi Caragiale, întâmplări vesele şi triste din legăturile cu Mihai Eminescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Paul Zarifopol, Constantin Dobrogeanu Gherea, Ion Creangă, Garabet Ibraileanu, Tudor Arghezi. Scenariul este semnat de Nicolae Urs și de Olimpia Urs.

Cursuri online de limba română şi concurs la ICR Lisabona

Campania de promovare online a cursurilor de limbă, cultură și civilizație română care se vor desfășura în perioada 9 septembrie – 13 decembrie, la ICR Lisabona are ca scop atragerea unui număr din ce în ce mai mare de portughezi sau de cetățeni străini rezidenți în Portugalia, interesați de civilizația românească. Campania se desfășoară până la 31 august, pe paginile de Facebook, Instagram și Twitter administrate de ICR Lisabona.

Aceasta include informații despre limba română, programele pentru studiul limbii române, precum și fragmente din opere literare românești traduse în portugheză: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Horia Vintilă, Mihai Zamfir, Dinu Flămând, Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Radu Paraschivescu, Radu Sergiu Ruba, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop, Ion Mureșan, Lucian Vasilescu.

De asemenea, ICR Lisabona lansează, sâmbătă, 31 august, pe Facebook, un concurs care va consta în obținerea celor mai bune răspunsuri la întrebarea: „Vi se pare atractivă limba română? De ce?”. Câștigătorii vor fi anunțati pe 2 septembrie, prin tragere la sorți, și vor primi premii: materiale de promovare ICR, volumele I și II din albumul Desenul din atelier de Iolanda Malamen, albumul de artă Horea Paștina, volumul bilingv Cântece populare de Tiberiu Brediceanu, precum și o vizită ghidată a expoziției „NEMȚOI”, la Muzeul Național al Caleștilor din Lisabona până pe 6 octombrie.

Proiecţia filmului „Amintiri din copilărie” şi atelier de pictură, la ICR Madrid

Filiala Institutului Cultural Român de la Madrid a propus pentru marcarea acestei Zile, pe 30 august, o cafeneaua literară (vizitatorii vor putea alege cărţi în limba română, vor putea consulta şi împrumuta cărţi din fondul bibliotecii); proiecția filmului Amintiri din copilărie, în regia Elisabetei Bostan; atelier de pictură pentru copii; proiecția filmului documentar Unseen Romania (Mapmedia); un atelier cu tema „Intercomprehensiunea în limbile romanice”, susținut de Gabriela Lungu, referent ICR Madrid; prezentarea cu tema „Credinţe populare în folclorul român şi spaniol”, susţinută de Alexandra Cherecheş, doctorand la Universitatea din Jaén; proiecţia filmului România muzicii tradiţionale, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

Dezbatere despre traducerea limbii române în Israel, la ICR Tel Aviv

ICR Tel Aviv celebrează Ziua Limbii Române, joi, 29 august prin evenimentul intitulat „Farmecul și meșteșugul traducerilor literare”. Acesta are loc la sediul Institutului și constă într-o dezbatere cu privire la limba română în traducere, cu participarea unora dintre cei mai importanți traducători și promotori ai limbii și culturii române în Israel. La eveniment, desfășurat în limba română și moderat de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, vor lua parte Diana Medan Shaulov – traducătoarea volumului Hagada de PesahLegi de cult, comentarii și tradiții, semnat de Menachem Hacohen și Baruch Tercatin; Menahem Falek – poet, scriitor, traducător născut în România și fost vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Evrei de Limba Ebraică din Israel; dr. Paul Farkaș – traducător, în limba ebraică, al unor cărți semnate de Ana Blandiana și Radu Țuculescu și Adrian Grauenfels – poet, scriitor, editor și traducător israelian, originar din România. Intervențiile invitaților vor avea un caracter aplicat, fâcându-se referire la unele dintre cele mai complexe traduceri în și din limbile română și ebraică. Totodată, starea pieței de carte în limba română din Israel, interesul editorilor și al publicului larg pentru autorii români contemporani vor constitui, de asemenea, puncte de discuție. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vizionare şi lectură publică „Dumbrava minunată”, de Sadoveanu, la IRCCU Veneţia

IRCCU Veneţia îl readuce în atenţia publicului pe unul dintre cei mai importanţi scriitori români, Mihail Sadoveanu, prin Dumbrava minunată, operă care tratează într-o manieră realist-fantastică tema copilăriei în România. La eveniment, organizat în Sala de Conferinţe a IRCCU Veneţia, pe 30 august, în colaborare cu Centrul Naţional al Cinematografiei, sunt invitați membrii comunităţii româneşti din regiunea Veneto.

Proiectul este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, interesaţi de literatura română și cuprinde o lectură publică şi proiecţie de film. La începutul evenimentului, copiii vor citi pasaje din Dumbrava minunată, cu sprijinul profesorului Mihaela Creţan, apoi vor urmări pelicula omonimă, Dumbrava minunată (1980, regia: Gheorghe Naghi). Filmul este produs de Centrul de Producţie Cinematografică Bucureşti – Casa de Filme Unu, scenariul său fiind o adaptare după nuvela sadoveniană, datorată îndrăgitei actriţe Draga Olteanu Matei.

Expoziția „Chioșcul de ziare”, ediţia a VII-a, este deschisă la Sala „Podul Mogoşoaiei” din Bucureşti

Expoziția „Chioșcul de ziare”, ediţia a VII-a, dedicată presei de limba română din jurul graniţelor, va putea fi văzută în perioada 29 august – 6 septembrie, în Sala „Podul Mogoşoaiei” de pe Calea VIctoriei 120.  Evenimentul este organizat de Institutul „Frații Golescu” pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Compartimentul Comunități Istorice. Publicul va citi ziare, reviste şi publicaţii culturale în limba română, ce provin din Republica Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, sudul Basarabiei, Voievodina și Ungaria și sunt din colecția Institutului „Frații Golescu”.

Compartimentul Comunități Istorice contribuie la eveniment cu exemplare din numere din perioada 2003-2018 ale publicațiilor din Republica Moldova („Contrafort”, „Noi”, „Sud-Est Cultural”, „Destin Românesc”, „Revista Literară”, „Florile Dalbe”, „Patrimoniul Istoric”, „Philologia”) și Ucraina („Glasul Bucovinei”), care au fost finanțate de Institutul Cultural Român.

Festival, conferințe și pelerinaj, la Zilele Limbii Române în Timocul sârbesc

Un festival, conferințe și pelerinaj vor fi organizate de Biserica Ortodoxă Română – Vicariatul Dacia Ripensis, împreună cu Ariadnae Filum, în Timocul sârbesc, în localitățile Podgoraț, Bor și Lăpușnea, de Ziua Limbii Române. Proiectul este susţinut de Compartimentul Comunități Istorice din cadrul Institutului Cultural Român, în perioada 30 august – 1 septembrie.

Evenimentul cuprinde trei secțiuni. Astfel, pe 30 august va avea loc conferința privind activitatea BOR în Timoc, despre limba română „Limba noastră românească – Pod peste Dunăre” la care vor participa lideri importanți ai românilor/ vlahilor din Timoc, etnologi, reprezentanți ai mediului asociativ, jurnaliști, reprezentanți ai Ambasadei României la Belgrad.

Pe 31 august, se va desfășura Festivalul folcloric de la Podgoraț, unde participă şapte ansambluri folclorice, dintre care unul din România („Plai de dor” din Mioveni, Argeș).

Artiștii și ansamblurile sunt din localitățile românești sau predominant românești: Podgoraț și Valeacoanea (comuna Bolievaț), Zlot (comuna Bor), Lubnița (comuna Zaicear) din Timoc – Serbia, Ansamblul folcloric „Veselia” din Vidin, Timoc – Bulgaria și ansamblul „Radu Flora” din Satu Nou, Voivodina – Serbia. Proiectul se încheie pe 1 septembrie cu un pelerinaj și o conferință la Mănăstirea Lăpușnea, ctitorie de sec. XV-XVI a lui Radu cel Mare, actualmente în ruină, situată la 25 km de Bolievaț.

Bookfest Chişinău

A patra ediție consecutivă a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău, care se desfăşoară în perioada 28 august – 1 septembrie, la Centrul Expozițional MOLDEXPO. La Chişinău, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită cu această ocazie, pe 31 august.

Peste 50.000 de cărți, cu reduceri care merg până la 80% din prețul de copertă vor fi disponibile pentru cei interesați în cele cinci zile ale evenimentului. Cele mai importante edituri din România și Republica Moldova vor fi prezente la această ediție care își propune să consolideze dialogul cultural între editorii, autorii și publicul de carte în limba română.

Din România, vor fi prezente cu stand 24 edituri, dintre care amintim: All, Arco Iris, Ars Libri, ART, Curtea Veche Publishing, Didactica Publishing House, Editura Universității din Craiova, Eurodidactica, Gama, Humanitas, Junimea, Meteor Press, NEMIRA, Niculescu, Paul Editions, Polirom, Prut, RAO, Seneca, Taida, Trei, Vremea, dar și distribuitori de jocuri educaționale pentru copii, precum Happycolor. Organizatorii evenimentului sunt, ca de fiecare dată în ultimii patru ani, Asociația Editorilor din România (AER), în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Uniunea Editorilor din Moldova, Institutul Cultural Român, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Gala Tânărului Actor HOP 2019

Ediția a 22-a

2-5 septembrie 2019

Teatrul de Stat Constanța

UNITER anunță juriul de concurs pentru ediţia a XXII-a a evenimentului mult așteptat de tinerii actori și nu numai – GALA TÂNĂRULUI ACTOR, HOP.

Cei 50 de concurenți pășesc în universul GIGI CĂCIULEANU și străbat lumi de dans către formarea lor profesională. Să fie DansActori.

Îi vor urmări și vor decide laureații Galei HOP 2019:

ADRIAN BATISTA – regizor și producător TV; IOANA BOGĂŢAN – actriţă; ADA LUPU HAUSVATER – regizor; LUDMILA PATLANJOGLU – teatrolog, istoric şi critic de teatru; LIANA TUGEARU – istoric şi critic de dans.

La Constanța, juraţii vor alege câştigătorii din acest an pentru următoarele premii:

Premiul „Ştefan Iordache”, marele premiu al Galei HOP

Premiul pentru cea mai bună actriţă, secţiunea individual

Premiul pentru cel mai bun actor, secţiunea individual

Premiul „Cornel Todea” pentru cea mai bună trupă de actori

Premiul „Sică Alexandrescu”, Premiul special al juriului

Publicul va decide premiul său și este aşteptat să participe direct la Gală (Teatrul de Stat Constanța, Sala Mare) sau să urmărească transmisia livestreaming a celor 4 zile concurs pe site-ul Galei HOP. Joi, 5 septembrie, până la ora 20.00, publicul votează favoriții online, pe  https://galahop.uniter.ro.

Accesul publicului spectator, în Sala Mare a Teatrului de Stat din Constanța, este LIBER și este permis până la ora 18.30. 

Siteul Galei HOP https://galahop.uniter.ro/contul oficial de Facebook al Galei HOP, contul oficial de YouTube al UNITER (UNITER ROMANIA) sunt canalele pe care puteţi urmări filmele de prezentare ale concurenţilor, livestreamingul de la Constanța din perioada 2 – 5 septembrie (transmis simultan atât pe Facebook, cât şi pe YouTube).

*

Gala Tânărului Actor HOP este un proiect al UNITER care sprijină debutul tinerilor artişti oferind oportunităţi de formare profesională şi viitoare colaborări. 

Organizatori:

UNITER – Uniunea Teatrală din România

Teatrul de Stat Constanța

Proiect cultural finanțat de:

Consiliul Județean Constanța

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Coproducător:

Societatea Română de Televiziune

Parteneri:

Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti

ITI – Institutul Internațional de Teatru, Secţia Română

TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania

City Park Mall, Constanța

Primăria Sector 5 Bucureşti și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”

Partener de tradiţie:

Societatea Română de Radiodifuziune

Parteneri media:

Radio Sky

Radio Constanța

Radio Vacanța

Radio Doina

Ziua de Constanța

Cuget Liber

Replica de Constanța

Star Gossip Magazine

Cultura Constanța

Ziarul Metropolis

Partener de monitorizare:

MediaTrust

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.