Peste 100 de volume semnate de autori români vor fi traduse în 2021 cu sprijinul ICR

Posted by on 13/01/2021 Comentariile sunt închise pentru Peste 100 de volume semnate de autori români vor fi traduse în 2021 cu sprijinul ICR
Record de volume ICR tiparite in 2021

foto: ICR.ro

Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Chifu, Matei Vișniec, Tatiana Țîbuleac și Aura Christi sunt câțiva dintre autorii ale căror opere vor beneficia de traducerea și publicarea în spațiul european și internațional, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în anul 2021. Toate proiectele editoriale se vor desfășura prin programele Translation and Publication Support Programme (TPS) și Publishing Romania, din cadrul direcției ICR Centrul Cărții.

În 2021, un număr record de 119 volume românești vor fi traduse și promovate internațional, atât prin parteneri editoriali, cât și prin cele 18 reprezentanțe ale ICR din lume. Comparativ cu anii precedenți, numărul cărților traduse aproape că s-a dublat.

Vestea bună vine ca urmare a încheierii Sesiunii de primire a dosarelor de candidatură în cadrul programelor TPS și Publishing Romania 2019 – 2020. Această sesiune s-a organizat pentru primirea solicitărilor de finanțare din partea editurilor și organizațiilor culturale străine care doresc să traducă și să publice lucrări de ficțiune și non-ficțiune din domeniile literatură, artă, științe umane și sociale, fie aparținând autorilor români, fie dedicate culturii și civilizației românești. Perioada de desfășurare a fost 15 noiembrie 2019 – 15 iulie 2020. O comisie de experți independenți a evaluat dosarele de candidatură înregistrate, membrii acesteia fiind Răzvan Voncu (cadru didactic universitar, critic și istoric literar), George-Valentin Volceanov (cadru didactic universitar, traducător literar) și Coriolan-Dan Pleșa (scriitor și editor).

TPS – Translation and Publication Support Programme, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, lansat în anul 2006, îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la cultura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul). TPS sprijină traducerea şi publicarea în lume a operelor relevante de ficţiune şi non-ficţiune din domeniile literatură, artă, științe umane și sociale, aparținând autorilor români.

Sursa: ICR

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Posted by on 10/12/2020 Comentariile sunt închise pentru Bucharest Guide, de Silvia Colfescu
Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Editura ICR

Ghidul realizat de Silvia Colfescu este rodul unui atașament durabil față de oraș, însoțit de o cunoaștere vastă și profundă a istoriei sale zbuciumate. Versiunea în limba engleză, publicată de ICR în cooperare cu Editura Vremea, le oferă cititorilor străini toate informațiile de care au nevoie pentru o vizită profitabilă cultural în Capitala României.

„Fruct al simbiozei dintre Orient şi Occident, Bucureşti păstrează surprize încântătoare, peste care poţi nimeri întâmplător, păşind pe sub gangul de intrare al unei case anodine sau intrând într-o bisericuţă străveche, ascunsă după blocuri. Un oraş vechi, în care frumosul extrem coexistă cu urâtul insuportabil, în care ospitalitatea şi veselia locuitorilor stau alături de lamentările cerşetorilor şi de lătratul câinilor vagabonzi, în care splendoarea şi mizeria Orientului se împletesc cu strălucirea şi răceala Occidentului.

O capitală europeană. Un oraş care merită să fie cunoscut. 15 itinerare şi o hartă a centrului oraşului; tezaure de artă, muzee şi monumente, case, străzi, oameni din vremuri de demult, istoria şi istorioarele unui vechi oraş“

978-973-577-748-7

216 p., 29 lei

 

 

Dictionarul Merriam-Webster a desemnat cuvantul anului 2020

Posted by on 30/11/2020 Comentariile sunt închise pentru Dictionarul Merriam-Webster a desemnat cuvantul anului 2020

Editorii dicționarului Merriam-Webster au ales drept cuvantul anului 2020 „pandemic” („pandemie”). 

Pandemia este definită ca:

„an outbreak of a disease that occurs over a wide geographic area (such as multiple countries or continents) and typically affects a significant proportion of the population” („un focar de boală care apare într-o zonă geografică extinsă (cum ar fi mai multe țări sau continente) și care afectează de obicei o proporție semnificativă a populației”)

Cuvântul „pandemie” datează de la mijlocul anilor 1600, fiind folosit pentru prima dată într-un text medical în 1660, într-o perioadă de după Evul Mediu când ciuma bubonică a făcut ravagii în Europa.

Mai interesant pentru lingviști este însă cuvântul „carantină”, acesta având rădăcini italiene.

Folosit în timpul Morții Negre din anii 1300, acesta desemna perioada de timp pentru care o navă care intra în port trebuia să aștepte în afara orașului pentru a preveni răspândirea bolii.

Mai multe detalii aici.

Oxford English Dictionary (OED) – cuvântul anului 2020

Posted by on 23/11/2020 Comentariile sunt închise pentru Oxford English Dictionary (OED) – cuvântul anului 2020

Oxford English Dictionary (OED) a transformat titlul de cuvântul anului 2020 într-o listă care să înglobeze 12 luni „fără precedent” şi a stabilit patru categorii. Cuvintele au fost alese pentru a reflecta „spiritul, starea sau preocupările” din acest an.

Între ele se află „bushfires” (incendii de vegetaţie, n.r.), „Covid-19”, „WFH” (work from home, munca de acasă, n.r.), „lockdown” (izolare, n.r.), „circuit-breaker” (întrerupător, n.r.), „support bubbles” (reţea online de sprijin, n.r.), „key workers” (lucrători esenşiali, n.r.), „furlough” (şomaj tehnic, n.r.), „Black Lives Matter” şi „moonshot” (programd e testare în masă, n.r.).

Limbajul Covid-19 este prima categorie.

Pandemia a făcut ca utilizarea unor cuvinte ca „lockdown” (izolare, n.r.), „face mask” (mască, n.r.) şi „key workers” (lucrători esenţiali, n.r.) să înregistreze o creştere uriaşă. Odată cu apropierea verii, cuvântul „reopening” (redeschidere, n.r.) a avut o frecvenţă mai mare de utilizare, iar „moonshot” a început să fie utilizat, ca nume al programului guvernului britanic pentru testarea în masă.

Tehnologie şi munca de la distanţă reprezintă a doua categorie.

„Remote” şi „remotely” au cunoscut o creştere de utilizare de peste 300%, începând cu luna martie. Având în vedere faptul că majoritatea oamenilor au lucrat de acasă, prin sistem de videoconferinţă, în cazul cuvintelor „mute” şi „unmute” a fost înregistrată „o creştere semnificativă” a utilizării anul acesta. Alte cuvinte a căror folosire a crescut cu până peste 300% au fost „workcation” – vacanţă în care o persoană munceşte – şi „staycation” – vacanţă acasă.

Mişcările sociale, social media şi politica reprezintă a treia categorie. 

 „Black Lives Matter” şi „BLM” au înregistrat creşteri de utilizare după decesul lui George Floyd în Statele Unite. Raportul Oxford mai arată că folosirea „teoria conspiraţiei” s-a dublat aproape între octombrie 2019 şi octombrie 2020, iar în acelaşi interval termenul „QAnon” a fost folosit cu 960% mai mult. Anul acesta, „mail-in” (prin corespondenţă, n.r.), legat de alegerile prezidenţiale din SUA, a cunoscut o creştere cu 3.000% faţă de 2019. În acelaşi timp, cuvântul „Brexit” a fost folosit cu 80% mai puţin decât anul trecut.

Ultima categorie stabilită este Mediul. 

Raportul arată că nivelul prezenţei în media al „climate change” (schimbările climatice, n.r.) a scăzut anul acesta din cauza pandemiei. Însă, drept rezultat, un nou cuvânt a intrat în uz: anthropause – ca referire la diminuarea călătoriilor la nivel global şi a altor activităţi umane şi consecinţele ulterioare, precum scăderea poluării fonice şi luminoase.

Sursa: BBC (english)

 

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România

Posted by on 19/11/2020 Comentariile sunt închise pentru Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România
Enciclopedia imaginariilor din România

foto: polirom.ro

Editura Polirom anunță apariția în librării a Enciclopediei imaginariilor din România, demers cultural iniţiat şi coordonat de Corin Braga, la care au participat numeroși profesori și cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Academia Română (Filialele din Cluj și Iași) și de la Universitatea Națională de Arte din București.

Cele cinci volume ale Enciclopediei imaginariilor din România sînt:

Vol. I: Imaginar literar

Vol. II: Patrimoniu și imaginar lingvistic

Vol. III: Imaginar istoric

Vol. IV: Imaginar religios

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic

„Enciclopedia imaginariilor din România își propune să ofere o perspectivă sinoptică asupra moștenirii culturale și a identităților spirituale din România. Avînd în centru conceptul de imaginar cultural și social, proiectul folosește mai multe metodologii multidisciplinare pentru a pune în evidență principalele domenii ale reprezentărilor colective românești. Conceptele științifice directoare sînt: cercetarea imaginarului, bazine semantice, cîmpuri culturale și lingvistice, constelații de imagini, identitate fractală. Această imagine panoramică a patrimoniului cultural și spiritual românesc dorește să facă posibile aprofundarea și cultivarea identităților naționale, locale și de grup, în cadrul interculturalismului european.” (Corin Braga)

Vol. I: Imaginar literar, coordonat de Corin Braga

Consultant științific: Adrian Tudurachi

Primul volum al Enciclopediei imaginariilor este dedicat cercetării imaginarului literar din România, o componentă fundamentală a moștenirii culturale și a identității noastre naționale și locale. Metodologic, volumul propune o abordare a literaturii pornind de la teoria imaginarului, creată de filosofi francezi precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand sau Jean-Jacques Wunenburger, o teorie mai profundă și mai fertilă decît definițiile uneori peiorative date imaginației și fanteziei. Spre deosebire de diversele istorii ale literaturii române, originalitatea volumului constă în structurarea materialului pe baza conceptului de „bazin semantic”, care permite analiza constelațiilor de imagini și simboluri ce traversează mai multe epoci, depășind împărțirea tradițională pe secole și grupuri de scriitori.

Vol. II: Patrimoniu şi imaginar lingvistic, coordonat de Elena Platon

Consultant științific: Gheorghe Chivu

Al doilea volum al Enciclopediei imaginariilor explorează patrimoniul și imaginarul lingvistic din România. Autorii abordează limba română ca un element esențial în definirea identității naționale și colective și ca un instrument important de conservare a moștenirii „imateriale”, spirituale, a unei comunități. Cercetarea îmbină inovativ două perspective asupra limbii, cea patrimonială și cea a imaginarului lingvistic, cu scopul de a releva etapele fundamentale ale devenirii limbii române, precum și cîteva dintre reprezentările asupra acesteia. Volumul oferă o sinopsă istorică comprehensivă, structurată pe fluxuri imaginare transversale, care depășesc interpretările clasice ale faptelor de limbă, deschizînd noi căi de analiză.

Vol. III: Imaginar istoric, coordonat de Sorin Mitu

Al treilea volum al Enciclopediei imaginariilor se apleacă asupra imaginarului istoric al românilor. Mai mult decît celelalte reprezentări colective, imaginarul istoric ia naștere din întîlnirea imaginației cu acțiunea umană în plan politic, social sau cultural. Din acest motiv, el poate fi considerat un subiect central, iar investigarea sa, cartografierea, înțelegerea și explicarea mecanismelor care îl guvernează, în timp și în spațiu, reprezintă o sarcină obligatorie a cercetării științifice românești din domeniul umanist. Imaginarul istoric oferă un bilanț și o sinteză inovatoare ale principalelor reprezentări ale istoriei noastre, de la mitul originilor și tema identității naționale pînă la mitologiile istoriografice, temele istorice recurente, imaginarul rasial și etnic sau reprezentările istorice confesionale concurente.

Vol. IV: Imaginar religios, coordonat de Ioan Chirilă

Al patrulea volum al Enciclopediei imaginariilor are în vedere imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele Antichității la creștinismul cu toate formele și confesiunile sale, nu reprezintă doar o modalitate de conservare a diversității culturale, ci și o formă de practică socială pentru învățarea respectului reciproc și pentru acceptarea diferenței. De asemenea, demersul face posibilă nu doar evaluarea patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise sau texte imprimate.

Vol. V: Imaginar și patrimoniu artistic, coordonat de Liviu Malița

Al cincilea volum al Enciclopediei imaginariilor sintetizează imaginarul și patrimoniul artistic al românilor, sub toate formele sale: pictură și sculptură, arhitectură, muzică, teatru și artele spectacolului, cinematografie și noile media. În arta românească, imaginarul a fost marcat de o căutare permanentă a identității, nu neapărat a celei naționale în sens politic, ci mai ales a unei identități relevante sub aspectul practicilor artistice românești în context european. Apelînd la mai multe metodologii (genetică, istorică și comparatistă), volumul dezvoltă o analiză interdisciplinară care implică diverse arte și relațiile lor complexe în construirea imaginariilor artistice românești, abordate ca forme fluide de patrimoniu și ca vectori de circumscriere identitară.

Lansarea romanului „Hipodrom” de Nora Iuga

Posted by on 19/11/2020 Comentariile sunt închise pentru Lansarea romanului „Hipodrom” de Nora Iuga

Joi, 19 noiembrie, începînd cu ora 19.00, Editura Polirom lansează live & online, via ZOOM, pe pagina de Facebook a editurii (facebook.com/polirom.editura/), romanul Hipodrom de Nora Iuga, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei cu Adela Greceanu și Vlad Zografi.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii. La vîrsta senectuții, deși locuiește la București, gîndul i-a rămas la același oraș al copilăriei. Hipodrom, un roman cu puternice accente autobiografice, aduce în fața cititorilor o viață încercată, dar presărată cu momente luminoase, precum și slăbiciunea autoarei pentru Sibiu și locuitorii lui, pe care i-a purtat în suflet mereu.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara și tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Ziua „Mihail Sebastian” la Londra, în două evenimente dedicate României

Posted by on 06/11/2020 Comentariile sunt închise pentru Ziua „Mihail Sebastian” la Londra, în două evenimente dedicate României
Ziua „Mihail Sebastian” la Londra

foto ICR.ro

Personalitate a României, scriitorul Mihail Sebastian are parte de o dublă promovare vineri, 6 noiembrie, la Londra, atât în cadrul Festivalului literar româno-britanic ROMANIA ROCKS, cât și în seria „Who is Romania” / „Cine este România”. Este vorba despre lansarea online (ora 16.00, ora României) a cărții „Femei” de Mihail Sebastian, în cadrul unei discuții online între traducătorul Philip O‘Ceallaigh și Camelia Crăciun (Universitatea din București, Departamentul de Studii Iudaice), și de prezentarea video (ora 14.00, ziua României) a biografiei autorului în cel de-al cincilea episod realizat de istoricul britanic Tessa Dunlop. Ambele evenimente pot fi accesate pe pagina Facebook a ICR Londra.

Mihail Sebastian, născut Iosif Hechter, cunoscut pentru piesele sale lirice și ironice, pentru romanele psihologice, pentru eseurile, recenziile și articolele de o înaltă calitate publicistică, reuşise să supravieţuiască măsurilor antisemite și războiului, însă un accident rutier, într-o zi obișnuită de mai, i-a fost fatal.

Mai puţin de patru decenii din viața scriitorului „care a înțeles emoția”, ale cărui cărți sunt traduse peste tot în lume și care, postum, câștigă încă premii, vor fi prezentate de dr Tessa Dunlop într-o scurtă incursiune în istoria vremii.

Relația cu Nae Ionescu, „omul-momentului” în perioada interbelică, ironia sorții sale, a celui care a cuprins atât de bine frumusețea României și care totuși nu a fost acceptat de țara natală, experiențele prin care trece Mihail Sebastian, prigonit, abandonat de prieteni, sunt surprinse în imagini grăitoare, fragmente inedite, pasaje din „Jurnalul” scriitorului.

Curajul de a scrie despre experiența de a fi evreu în România interbelică, romanul „De două mii de ani”, prefațat de Nae Ionescu, aducându-i singurătatea, este (re)amintit în episodul scris și prezentat de cunoscuta jurnalistă britanică. Viața lui Mihail Sebastian, prezentată drept o „mărturie a naturii autodistructive a rasismului”, este reconstituită de la copilăria în orașul dunărean, primele scrieri și controverse, premiera cu sala plină a piesei „Steaua fără nume” din timpul războiului, dar fără a se ști că piesa a fost scrisă de el, la accidentul rutier suferit în timp ce se îndrepta spre Universitatea din Bucureşti, unde urma să susţină o prelegere despre Balzac.

Mai multe detalii despre perioada în care a fost scris „Orașul cu salcâmi”, roman câștigător al prestigiosului premiu PEN Translation, pot fi vizionateîn episodul dedicat lui Mihail Sebastian, realizat de Storytailors și difuzat simultan pe rețelele sociale ale editurii Penguin, care a publicat în engleză romanele„De două mii de ani” și „Femei”, titluri ale ICR și ale editurii Humanitas.

Publicul interesat este invitat două ore mai târziu să aprofundeze înțelegerea lui Mihail Sebastian și a contextului cultural al anilor interbelici românești, în evenimentul online de lansare a cărții „Femei”, publicat de editura Penguin, găzduit de ICR Londra în cadrul festivalului de literatură „Romania Rocks” și care îi are ca protagoniști pe traducătorul Philip O’Ceallaigh și profesoara Camelia Crăciun (Universitatea din București).

În cadrul proiectului inițiat de reprezentanța ICR la Londra, „Who is Romania”, au fost evocați până acum Ștefan cel Mare, Regina Maria a României, George Enescu și Nicolae Grigorescu. Primelepatru episoade au înregistrat peste500.000 de vizualizări și au fost preluate, între altele, de Clarence House – The Prince of Wales and The Duchess of Cornwall, Daily Mail, BBC Kent, Royalty TV, History Hit, London Philharmonic Orchestra, Familia Regală a României, Festivalul „George Enescu”, Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă al României.

ICR Londra continuă să prezinte publicului internațional personalități românești cu destine remarcabile prin seria unică de filme destinate platformelor social-media, cu scopul de a promova cultura română într-o manieră inovatoare.

Trailerul seriei „Who is Romania“ și episoadele precedente sunt disponibile aici.

Social Media: #WhoIsRomania @RCILondon @TessaDunlop

Sursa: ICR

Bookflix – Târg de carte online

Posted by on 27/05/2020 Comentariile sunt închise pentru Bookflix – Târg de carte online

Târgul online Bookflix a început miercuri pe site-ul litera.ro, unde, timp de şase zile vor fi disponibile mii de titluri din diverse domenii de interes, vor fi prezentate noutăţi editoriale şi vor avea loc momente de lectură, concursuri tematice, evenimente de lansare şi dialoguri.

De joi până sâmbătă vor avea loc întâlniri virtuale, pe pagina de Facebook a editurii, cu mai mulţi autori şi evenimente de lansare.

Joi, de la ora 13.00, are loc Clubul de carte Litera – ediţie specială în care va fi dezbătut bestsellerul „Pâmânt american”, de Jeanine Cummins, controversată carte a anului 2020.

În aceeaşi zi, de la ora 18.00, scriitoarea scandinavă Sofia Lundberg va dialoga cu realizatoarea de radio Ioana Bâldea Constantinescu. Discuţia are loc în limba engleză cu traducere prin subtitrare. Lundberg este autoarea bestseller-urilor „Caietul cu nume pierdute” şi „Un semn de întrebare este o jumătate de inimă”.

Vineri, de la ora 18.00, Santiago Amigorena, autorul romanului „Ghetoul interior”, distins cu premiul Goncourt – Alegerea României, va discuta cu realizatorul de televiziune Marius Constantinescu. Discuţia are loc în limba franceză, cu traducere prin subtitrare.

Sâmbătă, de la ora 13.00, criticul literar Marius Chivu va discuta scriitorul şi traducătorul Marin Mălaicu Hondrari despre „Patria”, de Fernando Aramburu, apariţie nouă în colecţia Clasici Contemporani Litera.

În aceeaşi zi, de la ora 21.00, va fi difuzat online filmul „Gară pentru doi”, regizat de Eldar Riazanov, prezentat în premieră la Festivalul de la Cannes. El face parte din colecţia Filme de aur din cinematografia rusă, un proiect Mosfilm, Centrul Rus şi editura Litera.

În fiecare zi, pe pagina de Facebook a editurii Litera vor avea loc lecturi şi, de 1 iunie, un eveniment special dedicat tinerilor cititori – Bookflix Junior.

Tot miercuri a fost dat startul târgului online Elefant Fest, cu 39 de „standuri” ale editurilor, deschis până pe 31 mai.

 

„Dragă Cioran: cronica unei prietenii”, de Alina Diaconu

Posted by on 16/05/2020 No comments

foto: ICR.ro

Volumul Dragă Cioran: cronica unei prietenii, scris de Alina Diaconu, tradus din limba spaniolă de Gabriela Banu, cu un Cuvânt înainte de Eugen Simion, a fost publicata de catre Editura ICR.

„Cartea ce urmează este opera unei frumoase afecțiuni intelectuale. (…) Volumul cuprinde pagini din jurnalul autoarei, scrisori, comentarii, rezumatul unor convorbiri telefonice, reportajul vizitelor făcute filoso­fului parizian în celebrul – de acum – apartament de la etajul VI din blocul de pe Rue d’Odéon, fragmente din articolele publicate în Argentina, părerile intelec­tualilor parizieni despre acest gânditor privat care‑i uimeşte prin finețea meditației şi a stilului său, com­parat cu acela al moraliştilor din secolul al XVII‑lea. Piesa de rezistență o constituie interviul pe care această inteligentă prozatoare a reuşit să îl smulgă reticentului Cioran. (…) Regăsesc în ea impresia pe care am avut‑o şi eu când l‑am cunoscut pe Cioran: pregătit de scrierile sale să găsesc un pesi­mist à outrance, am aflat un om cordial, comunicativ, interesat de lumea curentă, nu lipsit de un umor inte­ligent. Regăsesc, repet, acest portret al moralistului în evocarea plină de afecțiune a dnei Alina Diaconu.“ – Eugen Simion, Cuvânt înainte

„Cartea memorialistică Dragă Cioran. Cronica unei prietenii a scriitoarei argentiniene Alina Diaconu anunță o dimensiune inedită, nonficțională, a creației sale ce o recomanda până în prezent ca autoare a 9 romane, a unor cărți de poezie, nuvele, aforisme și eseuri, totalizând 19 apariții în țara de adopție, cât și traduceri în franceză, engleză, română sau italiană. Un asemenea palmares dovedește că Alina Diaconu este cea mai valoroasă scriitoare de origine română de pe continentul Americii de Sud. Recent ea a fost primită și în Uniunea Scriitorilor din România.

Construită poliedral, noua carte recompune într-un stil captivant, ca emotivitate a palpitului vieții autentice, imaginea unei mari personalități (…). În jurul acestui nume se profilează și alte chipuri importante de scriitori hispanici, precum Jorge Luis Borges, sau români, ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade ş.a., autoarea însăși afirmându-și personalitatea cu o putere expresivă nuanțată. În acest fel, exegeza cioraniană câștigă un nou titlu, unul de o certă importanță documentară.“– Anca Sîrghie

Născută la Bucureşti, Alina Diaconu a ajuns în anii ’60 la Buenos Aires, unde s-a stabilit, primind cetăţenia argentiniană. Este prozatoare şi colaborează la diferite publicaţii, semnând editoriale şi articole. A publicat nouă romane, o carte de povestiri, volume de poezie, un volum de interviuri, culegeri denote şi reflecţii, o lucrare despre Jorge Luis Borges, precum și o biografie a lui Buddha. I s-au decernat numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care Eşarfa de Onoare a SADE (Societatea Argentiniană a Scriitorilor). În 2009 şi în 2013 Guvernul român i-a conferit Medalia şi Diploma de Excelenţă pentru difuzarea culturii române şi a imaginii României în afara graniţelor. În 2018 a fost declarată de Primăria oraşului Buenos Aires Personalitate Distinsă a Culturii şi i s-a acordat, de asemenea, premiul internaţional Prix Asolapo în Italia.

144 p.

ISBN 978-973-577-739-5

”The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”

Posted by on 16/05/2020 No comments

Bratari dacice

Bratara dacica – foto ICR.ro

O nouă serie de promovare a istoriei și patrimoniului românești, realizată de Institutul Cultural Român din New York în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al României (MNIR), intitulată ”The History of Romania in One Object” / „Istoria României într-un obiect”, a inceput in luna mai 2020. Programul reconstituie epoci definitorii din istoria națională prin intermediul câtorva artefacte reprezentative, de o mare încărcătură simbolică, care sintetizează un întreg context cultural, economic, tehnologic sau politic.

Obiectele care vor fi prezentate în fiecare săptămână publicului nord-american pe platformele de social media ale ICR New York (blog, YouTube, Facebook, Instagram, Twitter), prin imagine, text și video, sunt Gânditorul și femeie șezând, Brățările dacice, Ocaua lui Cuza, Drapelul lupșenilor la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Fragmentele de rocă lunară dăruite de către președintele american Richard Nixon lui Nicolae Ceaușescu sau Telefonul lui Petru Groza.

În mod simbolic, noua serie va debuta cu prezentarea Coroanei de oțel a Regilor României, simbol al independenței, modernizării și reîntregirii României, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, realizată de istoricului Cornel Ilie, directorul-adjunct al MNIR.

Următoarele prezentări vor fi semnate, printre alții, de istoricii Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, Katia Moldoveanu, Cristiana Tătaru, Raluca Mălăncioiu, Cristina Păiușan, Oana Ilie și Pompilia Gon.

Programul digital de promovare a culturii și civilizației românești continuă cu proiectul „Scena digitală” care va prezenta periodic, în limba engleză (sau cu subtitrare), producții realizate în colaborare cu oameni de teatru români, americani și din întreaga lume.

De asemenea, ICR NY derulează, începând 15 mai 2020, programul ”Art Fights Corona. Artists React to the Pandemic”/„Arta împotriva coronavirusului. Artiștii reacționează la pandemie”, în cadrul căruia opt artişti români au fost invitaţi să împărtăşească publicului american, prin mărturii sau alte forme expresive, cum resimt această perioadă neobișnuită, nemaitrăită, şi cum au ales să o depăşească, explorând modul în care creativitatea/creația este influențată de pandemie.

Mai multe detalii despre proiectele în desfășurare pot fi găsite pe rețelele de socializare ale Institutului:

Facebook: https://www.facebook.com/RCINY/

Blog: https://www.rciusa.info/

Instagram: https://www.instagram.com/romanianculturalinstituteusa/