„Povestea vietii lui Neagu Djuvara are verva salbatica a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient sa spui ca a trecut prin multe. A trecut prin tot. Razboi si Universitate, aventura si savantlac, exil si repatriere, Europa si Africa, diplomatie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistica, Sorbona, Niamey si Bucuresti, boierie si saracie, profesorat, politica, explozie creatoare dupa varsta de 80 de ani, anonimat si glorie, actiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard.
Recunoaste singur ca a fost mereu insotit, in momentele decisive, de un «noroc» salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki dupa marea revolutie ruseasca din octombrie si a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944, anume, parca, pentru a supravietui tavalugului bolsevic. Trecut de 95 de ani, are inca mari proiecte, spera sa-si afle sfarsitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, sarmant, distins, fara fasoane, bucuros de gluma si de tacla. De cate ori il vad, ma contaminez de buna lui dispozitie, savurez bunele lui maniere si admir curajul opiniilor sale, adeseori in afara conventiilor curente.”(Andrei Plesu)
0 Comments.