BABILONÍE, babilonii, s.f. 1. Vorbire sau scriere |încâlcită|incalcit|, |confuză|confuz|. 2. |Învălmăşeală|Învălmăşeală| mare, |dezordine|dezordine|. [Var.: vaviloníe s.f.] – Babilon (n.pr.) + suf. -ie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
BABILONÍE, babilonii, s.f. 1. Vorbire sau scriere |încâlcită|incalcit|, |confuză|confuz|. 2. |Învălmăşeală|Învălmăşeală| mare, |dezordine|dezordine|. [Var.: vaviloníe s.f.] – Babilon (n.pr.) + suf. -ie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.