EBONÍTĂ, ebonite, s.f. Material plastic obţinut de obicei prin |vulcanizarea|vulcanizare| cauciucului cu sulf şi având, pentru proprietăţile sale |electroizolante|electroizolant| şi |anticorosive|anticorosiv|, numeroase întrebuinţări în industrie. [Var.: ebonít s.n.] – Din fr. ébonite. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Prezentarea generală a Politicii de Cookies
Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.
Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.
Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.
0 Comments.