KÁRLING, karlinguri, s.n. (Geol.) Creastă de munte stâncoasă, ascuţită; custură (2). – Din germ. Karling. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
KÁRLING, karlinguri, s.n. (Geol.) Creastă de munte stâncoasă, ascuţită; custură (2). – Din germ. Karling. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.