LABIOLECTÚRĂ s.f. Aptitudine de a înţelege vorbirea după mişcările buzelor. [Pr.: -bi-o-] – Labi[al] + lectură. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
LABIOLECTÚRĂ s.f. Aptitudine de a înţelege vorbirea după mişcările buzelor. [Pr.: -bi-o-] – Labi[al] + lectură. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.