TABULATÓR, tabulatoare, s.n. Dispozitiv al unei maşini de scris care permite ca, odată fixată lungimea unui rând, să poată fi automat menţinută şi pentru rândurile următoare. – Din fr. tabulateur. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
TABULATÓR, tabulatoare, s.n. Dispozitiv al unei maşini de scris care permite ca, odată fixată lungimea unui rând, să poată fi automat menţinută şi pentru rândurile următoare. – Din fr. tabulateur. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.