VĂCĂLÍE, văcălii, s.f. 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei, a ciurului şi a baniţei. 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile, cu consistenţă lemnoasă, care cresc pe trunchiul arborilor: a) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă-roşcată (Fomes pinicola); b) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere, de culoare brună-negricioasă (Ganoderma applanatum); c) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită, cenuşie-roşcată, acoperită cu o pieliţă subţire şi netedă (Placodes betulinus); d) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată, albă, apoi brună, cu miros plăcut de anason (Trametes suaveolens). – Veacă (reg. „văcălie” < sl.) + suf. -ălie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
0 Comments.