📚 Un nou laureat în literatura franceză

Juriul Goncourt a anunțat marți, 4 noiembrie 2025, câștigătorul prestigiosului Premiu Goncourt – cea mai importantă distincție literară din Franța. Trofeul din acest an i-a revenit scriitorului Laurent Mauvignier pentru romanul său „La Maison vide”, publicat la editura Minuit.

Cartea lui Mauvignier s-a impus încă din primul tur de scrutin, obținând șase voturi din partea juraților, în timp ce romanul „Le bel obscur” al belgiencei Caroline Lamarche (Seuil) a primit patru.

🏛️ Un eveniment tradițional la Paris

Ceremonia de decernare a avut loc, ca în fiecare an, la restaurantul Drouant din Paris, locul simbolic unde Academia Goncourt își anunță laureații începând din 1914. Printre finaliștii ediției din 2025 s-au aflat și:

• Nathacha Appanah – „La nuit au cœur” (Gallimard),

• Emmanuel Carrère – „Kolkhoze” (P.O.L),

• Caroline Lamarche – „Le bel obscur” (Seuil).

De altfel, Nathacha Appanah fusese recompensată cu o zi înainte cu Premiul Femina pentru același roman, confirmând astfel un an literar bogat și competitiv.

✍️ Laurent Mauvignier – o voce distinctă a literaturii franceze

Laurent Mauvignier, autor cunoscut pentru stilul său sobru și introspectiv, explorează în „La Maison vide” tema absenței, a memoriei și a solitudinii moderne. Romanul a fost apreciat pentru profunzimea emoțională și construcția narativă riguroasă, elemente care l-au consacrat ca unul dintre cei mai importanți autori contemporani francezi.

Premiul Goncourt 2025 este al doilea decernat sub președinția scriitorului Philippe Claudel, ales în această funcție în mai 2024. Claudel a subliniat dorința de a menține un proces de jurizare transparent și echilibrat, după edițiile controversate din 2022 și 2023, marcate de tururi de vot repetate.

💶 Dincolo de glorie – miza Goncourt

Deși premiul are o valoare simbolică de 10 euro, câștigătorii aleg de regulă să înrămeze cecul ca pe o amintire. În realitate, impactul economic și cultural al Goncourtului este uriaș: tirajele se multiplică de sute de mii de exemplare, iar traducerile se extind în întreaga lume.

În 2024, Kamel Daoud a câștigat cu romanul „Houris”, iar în 2023, Jean-Baptiste Andrea a fost laureatul cu „Veiller sur elle” (Să veghezi asupra ei). Mauvignier se înscrie acum într-o galerie prestigioasă alături de nume mari precum Marcel Proust, Simone de Beauvoir, Marguerite Duras sau Michel Houellebecq.

Câștigarea Premiului Goncourt 2025 de către Laurent Mauvignier confirmă o direcție literară care privilegiază profunzimea umană, analiza psihologică și explorarea tăcerilor interioare. „La Maison vide” devine astfel nu doar un succes editorial, ci și o reflecție asupra fragilității și sensului vieții moderne — o casă goală, plină de ecouri și întrebări universale.

ICR New York organizează vineri, 23 mai 2025, în Sala „Norman Manea” a sediului său din Manhattan, lansarea volumului “How to Live Under Fascism”, cea mai recentă apariție editorială semnată de poetul, jurnalistul și intelectualul public Andrei Codrescu, unul dintre scriitorii de origine română cei mai cunoscuți și apreciați pe plan internațional și o adevărată celebritate a lumii literare americane.

“How to Live Under Fascism” este o colecție de poezii și fotografii care reflectează asupra experienței exilului, a memoriei și a rezistenței culturale în fața avatarurilor, mai vechi sau mai noi, ale autoritarismului de extremă dreapta. Andrei Codrescu, născut în Sibiu în 1946 și stabilit în Statele Unite din 1966, este cunoscut pentru stilul său incisiv și ironic, dar și pentru apologia tranșantă a libertății și democrației liberale. Prin acest volum, publicat de Black Widow Press la începutul lunii mai a acestui an, autorul oferă o perspectivă profundă asupra modului în care poezia poate servi ca formă de rezistență și supraviețuire într-o lume amenințată de opresiune și cenzură.

Alături de Andrei Codrescu, la eveniment vor participa Carmen Firan, scriitoare româno-americană cu o carieră literară remarcabilă, autoare a peste douăzeci de volume de poezie, proză și eseuri, și membră activă a comunității literare din New York, precum și Vincent Katz, poet, traducător, critic de artă, editor și curator american, autor a paisprezece volume de poezie.

Evenimentul face parte din programul literar al ICR New York și își propune să aducă în atenția publicului contribuția semnificativă a lui Andrei Codrescu la literatura română și americană.

foto: Humanitas.ro

Lansarea romanului „Paradis” de Radu Vancu – Eveniment literar de excepție la Librăria Humanitas Cişmigiu

Marți, 13 mai 2025, iubitorii de literatură sunt invitați la o întâlnire specială cu scriitorul Radu Vancu, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, începând cu ora 19:00, cu ocazia lansării celui mai nou roman al său, intitulat „Paradis”, apărut în colecția Fiction Ltd. a Editurii Polirom.

Evenimentul promite o seară memorabilă pentru pasionații de literatură contemporană, marcând întoarcerea autorului în proză, după succesul anterior cu romanul Transparenţa. Alături de autor, vor vorbi Carmen Mușat, Simona Sora și Bogdan-Alexandru Stănescu, unul dintre cei mai apreciați critici literari din România, iar moderatoarea serii va fi Mirela Nagâț.

La finalul discuțiilor, publicul este invitat la o sesiune de autografe.

Despre romanul „Paradis”

Paradis este un roman distopic profund și provocator, în care literatura speculativă se împletește cu teme filosofice, religioase și culturale. Personajul principal, descris de B.-A. Stănescu ca fiind „un Ianus Bifrons blocat între timpuri”, navighează o lume deopotrivă devastată și erudită, un viitor pustiit de pandemie, în care iubirea devine singura formă de autenticitate și salvare.

Este un roman care amintește, prin atmosfera sa tensionată și imaginativă, de Drumul lui Cormac McCarthy sau Simfonia itinerantă a lui Emily St. John Mandel, dar ancorat într-un imaginar profund românesc, „dublu distopic”.

Despre Radu Vancu

Radu Vancu s-a născut în 1978, la Sibiu, și este una dintre cele mai influente voci ale literaturii contemporane românești. Este profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-șef al revistei Transilvania și fost președinte al PEN România (2019–2023).

A debutat în poezie în 2002 și a publicat de atunci nouă volume poetice, mai multe volume de jurnal, cărți pentru copii și lucrări de critică literară. Este cunoscut și pentru traducerile din Ezra Pound și pentru activitatea sa academică.

Poezia sa a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi, iar textele sale civice și implicarea publică l-au transformat într-o figură intelectuală de prim-plan.

Un eveniment pentru toți iubitorii de literatură

Lansarea romanului Paradis este mai mult decât un eveniment literar – este o invitație la reflecție asupra lumii contemporane, a viitorului și a rostului iubirii și culturii în vremuri întunecate. Cititorii vor avea ocazia să descopere o nouă fațetă a scriitorului Radu Vancu și să discute direct cu el într-un cadru intim, la una dintre cele mai cunoscute librării din București.

foto: ICR.ro

Romanul „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu, publicat la Editura Polirom, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025. Anunțarea câștigătorului și decernarea premiului, împreună cu două mențiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Praga.

La invitația Consorțiului EUPL (European Union Prize for Literature), Institutul Cultural Român a organizat în 2025 juriul național de nominalizare pentru desemnarea unui volum de ficțiune care să reprezinte România. Din juriul care a decis nominalizarea au făcut parte Ruxandra Cesereanu – scriitoare, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, președintă a PEN România, Péter Demény – scriitor, traducător, redactor-șef al revistei „Matca literară”, și Angelo Mitchievici – critic literar, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Jurizarea s-a desfășurat în două etape. În prima etapă, după analizarea volumelor de proză și proză scurtă publicate în România în ultimii doi ani și ținând cont de criteriile propuse de Comitetul EUPL (European Union Prize for Literature), juriul a selectat cinci volume finaliste: „Mai puțin decât dragostea” de Bogdan Crețu (Polirom, 2023), „Stela” de Simona Goșu (Polirom, 2023), „Tăcerea vine prima” de Ioana Maria Stăncescu (Trei, 2024), „A unsprezecea zi din august” de Suzănica Tănase (Litera, 2024), „Balada necunoscutului” de Cristina Vremeș (Humanitas, 2024). În a doua etapă, membrii juriului au desemnat nominalizarea României.

„În romanul său, Mai puțin decât dragostea, Bogdan Crețu radiografiază România atât prin prisma comunismului, cât și prin prisma postcomunismului, ca rame istorice. Personajele sale emblematice, fiica unui torționar și fiul unei victime, alcătuiesc un cuplu problematizant, ce impune o discuție și totodată o polemică despre limitele dragostei, ale libertății, ale supraviețuirii, ale trădării. Tragediile provocate de comunism sunt urmărite psihologic până în postcomunism. Tocmai de aceea, romanul Mai puțin decât dragostea este emblematic atât pentru spațiul românesc, cât și pentru întregul Est european. În plan antropologic și uman, după cum autorul însuși mărturisește, este un roman despre relația dintre părinți și copii, răsucită și nuanțată speculativ, atât într-o familie de favorizați ai regimului comunist, cât și într-una de defavorizați ai aceluiași regim. Nu în ultimul rând, este un roman cu miză etică, analizând funcționarea răului diseminat la nivelul unei întregi societăți marcate de totalitarism. Stilistic și arhitectural, romanul Mai puțin decât dragostease axează pe o polifonie a vocilor și pe arta narațiunii încrucișate”, susține motivația juriului.

„Cred că literatura este un important instrument al memoriei comunitare: prin intermediul poveștilor pe care le spune, ea fixează imagini, percepții nu numai despre prezent, dar și despre trecutul apropiat. De aceea, bucuria care m-a încercat la aflarea veștii despre nominalizarea romanului meu, Mai puțin decât dragostea, la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, nu e numai o reacție orgolioasă, de autor care se simte confirmat. E în mai mare măsură o mulțumire că poveștile lumii în care am crescut au șansa de a circula într-un spațiu extins, european. Romanul meu e o carte despre memorie, despre traumă, despre răul care persistă, dincolo de schimbările de regim politic. E, de fapt, o poveste veche, inspirată de tragediile antice, adusă în contemporaneitate, confruntată cu limitele totalitarismului, când politicul capătă forța destinului din scenariile clasice. Personajele mele sunt plasate la capetele opuse ale comunismului (fiica unui torționar rămas în poziții privilegiate și fiul unui fost condamnat), dar și în tranziția postcomunistă – toate purtând pecetea unui rău care nu s-a stins și care ne amenință și azi. Astfel de povești, despre lumea românească, dar nu numai, trebuie spuse. Prin această nominalizare, ele pot căpătă șansa unei rezonanțe amplificate. E principala mea satisfacție. Pentru că poveștile sunt mai importante decât scriitorii”, a declarat scriitorul Bogdan Crețu.

Bogdan CREȚU (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între 2013 și 2022 a fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. A fost redactor-șef al revistei Timpul. A publicat opt volume de critică literară, iar lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din țară și din străinătate, a editat, a îngrijit și a prefațat multiple antologii. Are o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. „Mai puțin decât dragostea” este al treilea roman al său, după „Cornul inorogului” (2021) și „Nichita. Poetul ca și soldatul” (2022).

Juriul internațional care va decide câștigătorul anul aceste este prezidat de scriitorul danez Jens Christian Grøndahl și este alcătuit din oameni de litere și specialiști din domeniul editorial: Anna Jarota (Polonia), Barbara Anderlič (Slovenia), Rosa Azevedo (Portugalia), Svetlozar Zhelev (Bulgaria), Vera Michalski-Hoffmann (Elveția), Vilis Kasims (Letonia).

În 2025 participă la competiția pentru Premiul Uniunii Europene pentru Literatură nominalizări din treisprezece țări: Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, România, Slovacia, Spania,Ucraina.

Redăm în continuare comunicatul de presă al Comitetului EUPL.

Bruxelles, 6 martie 2025

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură: lista nominalizaților în 2025

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură constituie o recunoaștere a autorilor de ficțiune în curs de afirmare din Uniunea Europeană și dincolo de granițele ei. Implicând cele 40 de țări care participă la Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, Premiul sărbătorește 40 de tinere talente remarcabile de-a lungul unui ciclu de trei ani.

Punând accentul pe creativitate și pe imensa și diversa bogăție a literaturii contemporane din sfera ficțiunii, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să promoveze circulația literaturii în Europa și încurajează interesul față de opere literare care depășesc granițele.

Astăzi Consorțiul EUPL dezvăluie cu mândrie cele 13 volume nominalizate la ediția din 2025, câte una din fiecare țară participantă. Autorii și romanele au fost nominalizați de entități naționale cunoscute în peisajul literar din țara respectivă, entități care promovează literatura națională în străinătate.

Avem plăcerea de a vă anunța nominalizații de anul acesta:

• Austria: Ljuba Arnautović, Erste Töchter (Primele fiice)
• Belgia: Philippe Marczewski, Quand Cécile (Când Cécile)
• Bosnia-Herțegovina: Mihaela Šumić, Čovjek vuk (Omul-lup)
• Georgia: Tea Topuria,იაკობისჭასთან (La fântâna lui Iacov)
• Grecia: Makis Malafekas, Deepfake (Deepfake)
• Ireland: Sheila Armstrong, Falling Animals (Animale căzătoare)
• Italia: Nicoletta Verna, I Giorni di Vetro (Zilele sticlei)
• Lituania: Kotryna Zylė, Mylimi Kaulai (Oase iubite)
• Norvegia: Maria Kjos Fonn, Margaret, er du i sorg (Margaret, suferi)
• Romania: Bogdan Crețu, Mai puţin decât dragostea
• Slovacia: Lukáš Cabala, Spomenieš si na Trenčín? (O să ții minte Trenčín?)
• Spain: David Uclés, La peninsula de las casas vacías (Peninsula caselor goale)
• Ucraina: Halyna Matveeva, Ключ соль (Tasta G).

Cei șapte membri ai juriului european vor citi fragmente din toate volumele nominalizate și își vor exprima opțiunea în lunile următoare, astfel încât la ediția aceasta să desemneze un câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură și, de asemenea, să decerneze două mențiuni speciale.

Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură și autorii care vor primi cele două mențiuni speciale se vor anunța pe 16 mai, la ora 18.00, în cadrul ceremoniei găzduite în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Praga, în Pavilionul Boemiei.

Toți autorii nominalizați vor fi promovați încontinuu pe scena europeană, astfel încât literatura lor să ajungă la un public internațional cât mai numeros și să poate intra în legătură cu cititori de dincolo de granițele lor naționale și lingvistice.

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură este organizat de un Consorțiu de asociații, printre care Federația Editorilor Europeni (FEP) și Federația Difuzorilor de Carte Europeni și Internaționali (EIBF), cu sprijinul oferit de Programul Europa Creativă a Uniunii Europene.

„Calde felicitări tuturor autorilor nominalizați la ediția de anul acesta a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură. Sunt mândru să văd o asemenea varietate de talente în curs de afirmare, din atâtea orizonturi. Cărțile nu cunosc granițe. Scriitorii sunt creatorii acestui loc magic în care cuvintele tipărite devin imagini, gânduri și idei și astfel pot fi împărțite cu cineva, dezbătute și transmise mai departe. Prin urmare domeniul cărții merită sprijinul nostru neîntrerupt spre a-și continua uriașa contribuție la industria culturală și creativă, dar și ca să ne asigurăm că ele, cărțile, își păstrează rolul lor special în viața noastră de zi cu zi”, a declarat Glenn Micallef, comisar european pentru integritate intergenerațională, tineret, cultură și sport.

„Pentru o editoare ca mine și pentru toți iubitorii de literatură, să descoperi un nou talent literar e o minune, așa că vă imaginați ce lucru extraordinar e să descoperi treisprezece. În afară de membrii juriului european, o mulțime de editori din Europa și de dincolo de ea vor aștepta cu nerăbdare mostrele de traducere. Le doresc tot ce e mai bun tuturor autorilor nominalizați. În numele Federației Editorilor Europeni, dorința noastră este ca toți autorii nominalizați să-și găsească noi cititori în Europa grație diversității lingvistice de pe continent, căci ținem minte cuvintele lui Umberto Eco: limba Europei este traducerea”, a comentat Sonia Draga, președinta Federației Editorilor Europeni.

„Anii trec, autorii nominalizați se schimbă, dar, în ultimă instanță, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură își atinge scopul: acela de a reflecta bogăția și diversitatea literaturii europene, evidențiind întotdeauna unii dintre cei mai promițători autori de ficțiune din țările participante. În 2025, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pune în lumină 13 scriitori, juriul european urmând să aleagă un singur câștigător și, de asemenea, să desemneze două mențiuni. Oricum, oricare va fi rezultatul, adevărata valoare a premiului constă în promovarea literaturii dintr-o întreagă serie de culturi și limbi diferite, care alimentează și susțin vitalitatea societăților noastre. În numele Federației Difuzorilor de Carte Europeni și Internaționali, doresc să-i felicit pe toți autorii și abia aștept să le văd cărțile cocoțate pe rafturile librăriilor din Europa – și de dincolo de ea!”, a susținut Fabian Paagman, președintele Federației Difuzorilor de Carte Europeni și Internaționali.

Despre FEP: Federația Editorilor Europeni este o asociație independentă, noncomercială, din care fac parte asociații de editori de carte din Europa. Ea reprezintă 31 de asociații naționale de editori de carte, publicații academice și materiale educaționale, în toate formatele, din Europa și astfel reprezintă vocea marii majorități a editorilor europeni. Înființată în anul 1967, FEP oferă expertiză asociațiilor de editori în probleme legate de drepturi de autor și alte aspecte legislative.

Despre EIBF: Federația Difuzorilor de Carte Europeni și Internaționali este o organizație-umbrelă europeană și internațională noncomercială, care reprezintă asociații naționale de difuzori de carte și difuzori de carte din întreaga lume. Prin intermediul membrilor săi, EIBF vorbește în numele a peste 25.000 de difuzori de carte.

Despre Europa Creativă: Programul Europa Creativă oferă sprijin pentru o gamă largă de sectoare culturale și creative și încurajează cooperarea și schimbul între organizații culturale și artiști din Europa și dincolo de granițele ei. Sprijină inițiative de traducere și promovare a operelor literare pe piețele europene, cu scopul de a facilita accesul la scrieri literare europene de calitate.

***

Reguli de selecție cu privire la cărțile eligibile pentru a fi nominalizate la

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2025

• Cartea nominalizată trebuie să fie scrisă într-una din limbile oficiale din țara care face nominalizarea (limbile oficiale sunt cele recunoscute prin Constituție sau printr-o lege națională relevantă din țara respectivă; dacă sunt mai multe limbi naționale, ele ar trebui menționate);
• Autorul cărții nominalizate trebuie să fie de naționalitatea țării respective și să fie rezident permanent în țara respectivă;
• Cartea nominalizată trebuie să fie publicată de o editură;
• Cartea nominalizată trebuie să țină cont de valorile Uniunii Europene cum ar fi respectul și toleranța;
• Cartea nominalizată trebuie să fie publicată în condiții profesioniste, și nu în regim de „self-publishing”, și trebuie să fie disponibilă în librării;
• Cartea nominalizată trebuie să dea dovadă de excelență literară și să fie traductibilă;
• În mod ideal, cartea nominalizată trebuie să fi fost publicată cu cel mult 18 luni înainte de data anunțării câștigătorului premiului (16 mai 2025); Acest criteriu este posibil să fie reevaluat, în funcție de stocul existent în librăriile fizice și de posibilitatea ca promovarea pentru respectivul titlu să continue și să fie relevantă;
• Cartea nominalizată trebuie să fie cel mai recent volum publicat de autor;
• Autorul cărții nominalizate trebuie să fi publicat în total între 2 și 4 volume de ficțiune (volumele aparținând altor genuri nu sunt luate în considerare decât dacă autorul este deja cunoscut la nivel internațional prin alte lucrări);
• Autorul cărții nominalizate nu trebuie să fie angajat în nicio instituție UE;
• Volumele publicate de autor nu trebuie să fi fost traduse, toate, în mai mult 4 limbi;
• Desemnarea cărții nominalizate trebuie să fie rezultatul consensului în organizația desemnată să facă selecția națională.