Category Archives: Carte - Page 9

„REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR”, DE RADU ALDULESCU

REZIDENȚI ÎN CASA VISURILOR

foto hyperliteratura.ro

Casa Visurilor este un deșert al speranțelor și amăgirilor al celor care îndrăznesc să viseze; al zecelea roman semnat de Radu Aldulescu, unul dintre cei mai buni scriitori contemporani, inspirat din nefericitul moment în care a fost nevoit să trăiască în stradă.

Grigore, un ziarist ratat, de 49 de ani, care locuiește într-un apartament sărăcăcios împreună cu părinții lui bolnavi, având grijă de ei și de Charlie, câinele bătrân și orb al familiei, hăituit de fostele sale neveste și mereu umilit de șeful său bețiv și pervers, o întâlnește pe Argentina, o fostă sportivă, rămasă fără locuință, paznic la o casă de amanet, iar împreună încep să nutrească iluzia unei noi vieți.

Soarta este însă nemiloasă cu cei amărâți și fără șansă, cu cei care n-au avut și nu vor avea niciodată nimic, dar care cred că oricând totul se poate schimba. Casa Visurilor rămâne doar un deșert al speranțelor și amăgirilor celor care îndrăznesc să viseze, până când viața dă cu ei de pământ.

„Romanele lui Radu Aldulescu scormonesc prin ungherele cele mai sumbre ale abjecţiei omeneşti. Prozatorul posedă ştiinţa de a configura o umanitate colcăitoare, supusă pulsiunilor instinctuale, care seamănă cu un muzeu al tumorilor sufleteşti. (…) Un discurs sceptic şi dezabuzat despre omul zilelor noastre, văzut prin ochii unui moralist mizantrop, uşor cinic şi cu totul lipsit de iluzii. Fauna umană evocată în paginile lui e o umanitate reziduală, redusă la biologic, în ultimă instanţă – o post-umanitate”.
Octavian Soviany

ISBN: 978-606-94529-3-6
Nr. pagini / format: 448, 11 x 18 cm
Bun de tipar: mai 2018

Cartea poate fi cumparata online de aici

Lansare : „Bucureștiul fanariot”, de Tudor Dinu

Lansare, sesiune de autografe – Tudor Dinu, Bucureștiul fanariot – marți, 6 martie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare Bucurestiul Fanariot

foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei.
Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Fotografia de pe copertă: Jeni Mateescu – Biserica Stavropoleos (detaliu)

 

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

  • Titlu: Bucureștiul fanariot
  • Subtitlu: Administrație, meșteșuguri, negoț
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-5010-8

Cartea poate fi achizitionata online de aici.

Volumul I poate fi cumparat de aici.

 

Lansare de CARTE: „Casa de la Marginea Noptii”, de Catherine Banner

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 7 martie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner,  bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA.

Lansare Carte: Casa de la Marginea Noptii

foto Editura Humanitas

Castellamare, o insulă imaginată în largul coastelor Siciliei, biciuită de sirocco și aflată sub protecția Sfintei Agata, suficient de îndepărtată de continent ca să fie uitată, dar nu îndeajuns încât să fie ocolită de freamătul și zbuciumul lumii. Inima insulei este Casa de la Marginea Nopții, un bar situat într-una dintre cele mai vechi clădiri de piatră, cu fațada acoperită de bougainvillea. Acesta este locul în care Amedeo Esposito, un copil abandonat din Florența ajuns medic, își găsește un cămin și mai ales dragostea, pentru a întemeia ceea ce a visat de când se știe: o familie. Cuprinzând aproape un secol de istorie, împletind mistere ale insulei și taine ale locuitorilor ei, încercări și sacrificii, Casa de la Marginea Nopții urmărește destinele membrilor familiei Esposito și ale celorlalți locuitori care trăiesc, iubesc și mor pe această insulă.

„Amintind de Casa spiritelor de Isabel Allende, romanul autoarei britanice Catherine Banner ne transportă într-o lume ancorată deopotrivă în mit și în realitate, o lume cu personaje de o stranietate încântătoare, cu o arhitectură amplă.“ Kirkus Reviews

„Cartea lui Catherine Banner este palpitantă, luxuriantă, combină istoriile de iubire, rivalitățile și speranțele unei familii într-o poveste splendidă. În scrisul lui Banner se regăsesc ecouri din Italo Calvino. Lectura Casei de la Marginea Nopții e ca o călătorie într-o lume fantastică în care timpul a stat în loc, și totuși schimbările se petrec într-o pace de neînchipuit.“Star Tribune

„O emoționantă istorie a patru generații dintr-o familie italiană. Acest roman dramatic, cu o scriitură elegantă, abundă în personaje interesante și în povești misterioase, pe care insularii le-au păstrat din tată în fiu.“ Booklist

Catherine Banner s-a născut la Cambridge în 1989 și a început să scrie proză la vârsta de paisprezece ani. A studiat literatura engleză la Fitzwilliam College, Cambridge, apoi a fost profesoară  în comitatul Durham. Mai întâi a publicat o trilogie pentru adolescenți, The Last Descendants, alcătuită din romanele: The Eyes of a King (2008), Voices in the Dark (2010) și The Heart at War (2015). Apărut în 2016, romanul Casa de la Maginea Nopții (The House at the Edge of Night; Humanitas Fiction, 2018) a devenit bestseller internațional și a fost tradus în douăzeci și două de limbi, în SUA figurând printre cele mai bune cărți ale anului în topurile alcătuite de Kirkus Reviews, NPR și Los Angeles Public Library. Catherine Banner este membră a PEN Writers’ Circle. De asemenea, este consultant pentru Project VOICE, o organizație non-profit de creative writing al cărei scop constă în încurjarea lucrătorilor umanitari din întreaga lume să-și spună poveștile, fiecare în propria limbă. În prezent locuiește împreună cu soțul ei la Torino.

  • Titlu: Casa de la Marginea Nopții
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 472
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-390-9

Cartea poate fi achizitionat online de aici.

„Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende

Dincolo de iarnă

foto Editura Humanitas

Romanul „Dincolo de iarnă”, de Isabel Allende, o poveste despre solidaritate, iertare şi iubire, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Isabel Allende construieşte în „Dincolo de iarnă”, cel mai nou roman publicat, o poveste despre solidaritate, iertare şi puterea vindecătoare a dragostei abordând cu mult curaj teme de acută actualitate pentru societatea americană precum violenţa, imigraţia sau migraţia economică şi efectele ei asupra copiilor.

Motto-ul ales de scriitoare pentru această carte este un celebru citat din Albert Camus: „În toiul iernii, aflam în sfârşit că port în mine o vară de neînvins”.

În mijlocul unui viscol care paralizează oraşul New York, personajele acestui roman se luptă, fiecare în felul său, cu iarna: o jurnalistă chiliană plină de viaţă, o tânără guatemaleză aflată ilegal în SUA şi un profesor universitar circumspect. Toţi trei, uniţi într-o aventură dramatică, îşi vor descoperi forţa interioară şi vara de neînvins pe care o poartă în suflet.

În Brooklynul înzăpezit, o tamponare uşoară în trafic declanşează o vibrantă poveste de iubire târzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru şi solitar, loveşte maşina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăieşte şi lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neaşteptată când tânăra, în mod evident terorizată, sună la uşa lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Lucíei Maraz, proaspăta lui chiriaşa şi colegă, o chiliană greu încercată de viaţa, dar voluntară şi optimistă. În jurul acestor trei personaje se construieşte un roman bogat, palpitant şi de mare intensitate emoţională, în care sunt prezente, ca în multe dintre cărţile lui Isabel Allende, elementul magic şi încrederea într-o forţă capabilă să ajute la restabilirea ordinii şi a justiţiei naturale.

„În acest roman minunat de mistere, aventură şi dragoste, Allende pendulează între trecut şi prezent, între Brooklyn şi Guatemala, Chile şi Brazilia. Veţi scotoci după iubire şi răspunsuri – dar adevărata recompensă a cărţii este mesajul mereu actual despre semnificaţia cuvântului «acas㻓, caracterizează revista People.

Isabel Allende, nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende, s-a născut pe 2 august 1942 la Lima, în Peru. Şi-a petrecut copilăria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet s-a refugiat în Venezuela, unde a rămas timp de 15 ani şi unde a lucrat ca ziaristă.

În 1982, primul ei roman, „Casa spiritelor”, a avut un succes fulminant şi a devenit imediat bestseller internaţional. În 1984 a publicat „Despre dragoste şi umbră”, apoi „Eva Luna” (1987), „Povestirile Evei Luna” (1989) şi „Planul infinit” (1991).

În 1992, fiica scriitoarei, bolnavă de porfirie, a murit. Următoarea ei carte, „Paula” (1994), i-a fost dedicată. De mult succes s-a bucurat volumul „Afrodita” (1997), romanele „Fiica norocului” (1999) şi „Portret în sepia” (2000), volumul de memorii „Ţara mea inventată” (2003) şi romanul „Zorro” (2005). În 2006 îi apare romanul „Inés a sufletului meu”, în 2007, volumul autobiografic „Suma zilelor”, în 2009, romanul „Insula de sub mare”, în 2011, „Caietul Mayei”, iar în 2012, volumul „Dragoste”. În 2014 a văzut lumina tiparului thrillerul „Jocul RIPPER”, în 2015, romanul „Amantul japonez” şi, în 2017, „Dincolo de iarnă”. În 1994, statul francez i-a acordat titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, în 2004 a fost primită în American Academy of Arts and Letters, iar în 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom.

 

  • Titlu: Dincolo de iarnă
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 304
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-305-5

Cartea poate fi cumparata online de aici

Romanul „Fantoma din moară“ de Doina Ruști va fi lansat la Frankfurt

Roman Fantoma din moară

foto ICR.ro

Romanul Doinei Ruști, „Fantoma din moară“ (2008), publicat recent de Editura Klak Verlag din Berlin, va fi lansat sâmbătă, 14 octombrie 2017, la prestigiosul Târg de Carte de la Frankfurt. Volumul a fost tradus de Eva Ruth Wemme, fiind publicat în limba germană cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programele derulate de Centrul Național al Cărții (CENNAC). Ministerul Culturii și Identității Naționale va organiza pe 14 octombrie 2017, de la ora 12.oo, la standul României de la Târgul de Carte de la Frankfurt, o dezbatere despre istorie și vinovăție, pornind de la tematica volumului „Fantoma din moară“. Alături de autoarea Doina Ruști, vor fi invitați scriitorul și traducătorul Jan Cornelius și editorul și istoricul Jörg Becken.

Romanul „Fantoma din moară“, publicat în 2008 de Editura Polirom, este o parabolă complexă a comunismului românesc, un roman dens și apăsător despre labilitatea adevărului. Povestea cutremurătoare a unei învățătoare din anii ‘80 se întâlnește peste timp cu suferința unui dascăl din perioada interbelică. Amestec de realitate și fantastic, scris în formula unui thriller, romanul devine treptat o frescă a perioadei comuniste, de la stalinism la căderea Zidului Berlinului. Romanul a fost nominalizat la numeroase premii și a fost recompensat cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România.

Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecția Top 10+, amintim „Fantoma din moară“ (2008), „Zogru“ (2006) și „Lizoanca“ (2009).

„Manuscrisul fanariot“ (2015)și „Mâța Vinerii“ (2017), două bestselleruri, au deschis seria ficțiunii istorice. Autoarea a fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009), Premiul pentru Proză al USR (2008), Premiul pentru proză USR, al Asociației Scriitorilor din București (2007) ș.a.

Eva Ruth Wemme, care a realizat traducerea în limba germană a romanului „Fantoma din moară“, s-a remarcat prin volumul „Meine 7000 Nachbarn“ și în calitate de autor. A tradus în limba germană numeroase volume din literatura română.

Save

Lansare de carte: „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri de Ziua Imnului la ICR Istanbul

Dacă treci Podul Soweto

foto icr.ro

Cu ocazia Zilei Imnului, la inițiativa ICR Istanbul și împreună cu Asociația România pentru Asistență și Solidaritate Socială și Consulatul General al României la Istanbul, vineri, 28 iulie 2017, ICR Istanbul a găzduit lansarea de carte „Dacă treci Podul Soweto” de Monica Săvulescu Voudouri, urmată de o prelegere despre condiția scriitorului român în diasporă și de o trecere în revistă a modelelor de reuşită socio-profesională din cadrul comunităților românești din afara țării.

„Dacă treci Podul Soweto”, este un roman scris la persoana întâi, un roman al istoriilor personale și al unor întâlniri care schimbă destine. Mama și fiica, fiecare prinse în propria viață, cu reușite, cu dezamăgiri, cu frici născute din dragostea pentru cei apropiați. Cartea pornește de la experiența exilului olandez (1985-2007), pe care Monica Săvulescu Voudouri nu o inclusese în celelalte volume publicate la Editura Tracus Arte: Fetele Nikasîn lumina zilei, mare și albă (2010), România din afara României: „Avem!” (2012) și Vă scriu din Atena, în anii crizei (2014).

Stabilită de peste 30 de ani în străinătate, Monica Săvulescu Voudouri este un consacrat scriitor al diasporei, cărțile autoarei fiind cunoscute cititorilor din România, Olanda, Grecia, Anglia, Peru, Ungaria. Este prozatoare, eseistă, poetă, traducătoare (din literatura olandeză) și scrie, totodată, cronică de teatru și studii de sociologie. Monica Săvulescu Voudouri este, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Olanda, Belgia. În ultimii douăzeci de ani a lucrat ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în socio-psihologia imigraţiei. În prezent este titular de rubrică la revista Cultura (București). În Atena este Președinta Societății Culturale Balkania Contemporană și regizor al Studioului de Teatru Profesionist din Diaspora.

Cărţi de proză, poezie, eseu: Tulburi apele Crasnei, Cartea Românească, 1974; Toată lumea slobodă, Cartea Românească, 1976; Pragul de sus, Cartea Românească, 1980; Anton Pavlovici Cehov, monografie, Albatros, 1981; Pietrele din lună, Cartea Românească, 1983; Tată, suntem lunateci, Cartea Românească, 1991; Daţi-mi un alt glob, Ion Creanga, 1992, premiul Uniunii Scriitorilor; În Europa, în Europa!, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Diaspora, rădăcinile mele, Cartea Românească, 1992; Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial, Hasefer, 1999; Mediteraneea, Du style, 1999; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. I, 2004; Balkania – veşnica noastră întoarcere, vol. II, Omonia, 2005. Strada – loc de trecere şi petrecere”, Idea Europeană, 2008.

Cărţi publicate în străinătate: Diaspora, Tukidides, Atena, 1992; Vader, wij zijn slaapwandelaars, Vita, Amsterdam, 1994; Diaspora, Innocenti, Utrecht, 1996 (Premiul Poetry Park Rotterdam); Diaspora, mes racines, Centre de Migration, Belgia, 1994. Pathera eimaste ipnovates, Editura Zaharopoulos, Atena, 2010.

Câteva titluri din opera sa din ultimii ani sunt „Fetele Nikas în lumina zilei, mare şi albă” (2010), tradusă în portugheză unde este bestseller și în greacă, „România din afara României: „Avem!” (2012), „Vă scriu din Atena, în anii crizei”(2014), „Ce nu știe un non-emigrant” (2016), volumul de poezii „Acolo, aici, pretutindeni, just people” (2017).

Evenimentul se înscrie strategia ICR Istanbul privind comunitatea românească din Turcia și urmărește încurajarea implicării active a personalităţilor culturale sau profesionale din comunitatea românească în derularea manifestărilor de consolidare identitară și menţinerea identităţii culturale şi lingvistice a românilor din diasporă prin cultivarea relaţiilor cu elitele româneşti din străinătate, promovându-le, astfel, ca modele. – transmite ICR Istanbul.

”The Poetic Alphabet” – 24 de poeme ale poetului grec Konstantinos P. Kavafis, traduse în limba latină de către profesorul Liviu Franga

The Poetic Alphabet

foto Unibuc.ro

Prof. univ. dr. Liviu Franga, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, este traducătorul în limba latină a 24 de poeme aparținând poetului grec Konstantinos P. Kavafis, cuprinse în antologia The Poetic Alphabet.Inițiativa realizării acestei ediții inițiatice, care permite cititorilor români cunoașterea creaţiei poetului grec, îi aparține profesorului Liviu Franga.

Volumul The  Poetic Alphabet, apărut la Editura Omnia, în anul 2017, cuprinde o selecție de 24 de poeme (câte unul pentru fiecare dintre cel

e 24 de litere ale alfabetului neogrec), care ilustrează principalele teme ale creației kavafice și ajută cititorul să se familiarizeze cu opera acestui poet.

The Poetic Alphabet este o ediție multilingvă, luând în considerare faptul că fiecare poem, reprodus în original, apare însoţit de 11 traduceri, pe grupuri reprezentative de limbi romanice, germanice şi slave.

Liviu Franga a elaborat, de asemenea, un amplu studiu introductiv în care abordează, printre altele, problema traducerii lui Kavafis, stăruind asupra „traducerii în oglinzi paralele”. Studiul este tradus în limba engleză de către conf. univ. dr. Daria Protopopescu, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Atât studiul introductiv, semnat de profesorul Franga, cât și epilogul volumului, aparţinând profesorului canadian Jacques Bouchard de la Universitatea din Montréal, autor al versiunii franceze, oferă cititorului român reperele necesare pentru cunoașterea personalității şi creaţiei poetului grec Konstantinos P. Kavafis.

Versiunile celor 24 de poeme sunt însoţite de peste 100 de ilustraţii aparţinând pictorului Gheorghe I. Anghel. Poezia lui Kavafis a constituit o statornică sursă de inspiraţie a artistului român, a cărui operă a fost încununată, între altele, cu un Premiu al Academiei Franceze.

Născut în 1863 în Alexandria egipteană, Konstantinos P. Kavafis/ Constantine P. Cavafy a devenit, prin cele 250 de poeme ale sale, cel mai mare poet grec al secolului XX. Un poet care aparţine astăzi, prin traducerile poemelor sale în zeci de limbi, patrimoniului literar universal. Prin cele zece ediţii apărute în România, dar şi prin prezenţa sa constantă în diversele antologii şi în presa românească a ultimei jumătăţi de veac, Kavafis (al cărui strămoş, Yannis Kavafis, era, pe la mijlocul secolului XVIII, dregător la Iaşi) şi-a dobândit, după expresia academicianului Dan Grigorescu, „drept de cetate” în cultura română. Kavafis este totodată primul scriitor grec ale cărui opere complete au apărut în limba lui Eminescu.

Informații suplimentare despre volumul The  Poetic Alphabet pot fi consultate aici.

„Zodia Cancerului Jurnal 2012–2015”, de Radu Vancu

Zodia Cancerului Jurnal 2012–2015

foto Editura Humanitas

„Jurnalul lui Radu Vancu este o aventură intelectuală în sine. Mi s-a întâmplat rar să citesc notații atât de dense, atât de competente în zona culturală și atât de umane în cea emoțională. El confirmă un scriitor polivalent, unul dintre cei mai moderni și mai atotcuprinzători ai generației lui. Poet, universitar, activist cultural și civic, Radu Vancu pare unul dintre acei oameni cărora nimic din ce-i uman (și post-uman) nu le e străin.“ (MIRCEA CĂRTĂRESCU)

„Dacă înainte de acest jurnal era doar credință, acum mi s-a transformat în convingere: poezia e un gen al biograficului – iar jurnalul e un gen al liricului. Tot ce e mai intens în noi intră aici. Iar această intensitate face, exact ca-n poezie, o dublă mișcare: pe de-o parte, ne falsifică viața, pe de alta, îi aduce adevărul decisiv. Din punctul acesta de vedere, mon semblable, mon frère, jurnalul acesta e doar un lung poem. Nici mai mult, nici mai puțin de atât.“ (RADU VANCU)

RADU VANCU (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul.

  • Titlu: Zodia Cancerului
  • Subtitlu: Jurnal 2012–2015
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 348
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-973-50-5747-3

Cartea poate fi comandata online de aici.

Lansare: „Vanessa și sora ei”, de Priya Parmar – Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare carte Priya Parmar, Vanessa și sora ei

foto Editura Humanitas

Lansare – Priya Parmar, Vanessa și sora ei – sâmbătă, 24 iunie, ora 17, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Romanul Vanessa și sora ei a intrat imediat după publicare în topurile de vânzări americane și a fost inclus pe listele celor mai bune titluri ale anului 2015: New York Times Notable Book of 2015 ♦ Editor’s Choice – New York Times Sunday Book Review ♦ Barnes and Noble Discover Great New Authors 2015 Pick ♦ January 2015 Indie Next List Pick ♦ Must List – Entertainment Weekly ♦ Ten Titles to Pick Up Now – O, The Oprah Magazine.

Londra, 1905. După moartea părinților, surorile Stephen, Vanessa și Virginia, împreună cu frații mai tineri, Thoby și Adrian, se mută într-o casă din avangardistul cartier Bloomsbury. În jurul lor se va forma un cerc de artiști și scriitori remarcabili, tineri boemi, nonconformiști, care vor intra în legendă drept Grupul Bloomsbury. Dar totul se schimbă când Vanessa se îndrăgostește pe neașteptate și sora ei se simte abandonată. Posesivă până la obsesie, charismatică și manipulatoare, de o inteligență excepțională, Virginia a trăit mereu înconjurată de atenția și afecțiunea surorii sale; fără acestea, poate oricând să cadă pradă tendințelor autodistructive. În vreme ce tragedia și trădarea amenință să le destrame familia, Vanessa trebuie să ia o decizie prin care să-și protejeze propria fericire.

PRIYA PARMAR s-a născut în 1974, tatăl său fiind indian, iar mama americancă din California. A absolvit Mount Holyoke College, în Massachusetts, unde a studiat cu poetul Iosif Brodski. A mers pentru un an la Oxford University, pentru a se înscrie în cele din urmă la University of Edinburgh, unde a obținut un masterat și ulterior un doctorat în literatură engleză și teatru.

 

Cartea poate fi comandata online de aici

LANSARE: „Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer

lansare roman Jonathan Safran FoerRomanul „Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer, epopeea unei familii evreieşti şi bestseller al editurii Humanitas Fiction la Bookfest 2017, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

La eveniment vor vorbi Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare, Cosmin Ciotloş, critic literar şi Andra Matzal, jurnalist cultural şi unul dintre cei doi traducători ai romanului. Actorul Adrian Ciobanu va citi un fragment din roman. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii.

„Uimitor… Iata-mă este un roman plin de înțelesuri profunde despre identitate, istorie, familie și lumea ieșită din matcă în care trăim.“ (Maureen Corrigan, NPR)

Cu mult umor, dar și cu adâncă melancolie, Foer construiește o poveste multistratificată. Focalizează lentilele camerei sale imaginare asupra unei familii evreiești din Washingtonul actual în interval de patru săptămâni și demolează, nivel după nivel, construcția existenței ei intime și sociale, până ajunge la sâmburele care-i alimentează viața și care se dovedește a fi mai fragil și mai vulnerabil decât și-ar fi imaginat. Julia, o arhitectă „care n-a construit niciodată nimic“, după propria caracterizare, și Jacob, soțul ei, scenarist de succes al postului HBO, dar neîmplinit profesional, trăiesc împreună cu fiii lor, Sam, Max și Benjy – trei copii cu personalități complexe și sofisticate –, în confortul metropolei americane, ducând o viața tihnită, îmbogățită de mici ritualuri laice, care-i definesc ca familie. Când, cu puțin timp înainte de ceremonia de bar mitzvah a lui Sam, Julia descoperă în telefonul soțului ei mai multe mesaje cu un conținut sexual explicit, totul sare în aer, scoțând la iveală o adevărată spirală a crizelor identitare.

Cu aceeași inventivitate plină de energie, ireverență hilară și impetuozitate emoțională din Totul e iluminat și Extrem de tare și incredibil de aproape, romanul Iată-mă e cea mai lucrată, mai dură, dar și cea mai amuzantă carte a lui Jonathan Safran Foer.

 

JONATHAN SAFRAN FOER s-a născut în 1977, la Washington, D.C. Studiază literatura şi filozofia la Princeton University, unde ia mai multe premii de creative writing şi este remarcat de scriitoarea Joyce Carol Oates, iar în 2000 i se acordă premiul Zoetrope. Publică povestiri în reviste prestigioase ca Paris Review, Conjunctions, The New York Times şi The New Yorker. Este editorul antologiei de succes A Convergence of Birds: Original Fiction and Poetry Inspired by the Works of Joseph Cornell, un bestseller pe lista Boston Globe. În 1999 pleaca în Ucraina pentru a face cercetări asupra biografiei bunicului său, călătorie care îi inspiră romanul de debut, Totul e iluminat (Everything is Illuminated, 2002), premiat cu Guardian First Book Prize, National Jewish Book Award şi ecranizat în 2005, în regia lui Liev Schreiber, cu Elijah Wood în rolul principal. Al doilea roman al său, Extrem de tare și incredibil de aproape (Extremely Loud and Incredibly Close, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2012), se bucură de același succes, fiind ecranizat în 2011, în regia lui Stephen Daldry, cu Thomas Horn, Tom Hanks, Sandra Bullock și Max von Sydow. Filmul a fost nominalizat la două premii Oscar și a primit Premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Palm Springs. În 2009 Jonathan Safran Foer publică o nouă carte, de non-fiction, Eating Animals, despre semnificațiile culturale ale mâncării și noul curent vegan. În 2010 îi apare volumul Tree of Codes, carte și obiect de artă totodată, realizat prin tăierea și reîmbinarea unor cuvinte din povestirea Strada Crocodililor (versiunea engleză) de Bruno Schulz. Romanul Iată-mă (Here I Am; Humanitas Fiction, 2017) vede lumina tiparului în 2016, devenind imediat bestseller New York Times. Romanele lui Jonathan Safran Foer sunt traduse în peste 35 de limbi. | www.jonathansafranfoer.com

  • Titlu: Iată-mă
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 648
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-221-8

 

Cartea poate fi comndata online aici

 

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.