gagliárdă s. f. [-gliar- pron. it. -liar-], g.-d. art. gagliárdei Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Category Archives: DEX G - Page 10
Definitie ‘gagait’
GÂGÂÍT, gâgâituri, s.n. Faptul de |a gâgâi|gagai|; |strigăt|strigăt| caracteristic scos de |gâşte|gasca| (şi de raţe); gâgâitură, gâgâire. – V. gâgâi. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gagiu’
GAGÍU, gagii, s.m. (Arg.) 1. Om, persoană, tip, individ. 2. |Iubit|Iubit|, |amant|amant|. – Gag[ic] + suf. -iu. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gagaire’
GÂGÂÍRE, gâgâiri, s.f. Acţiunea de |a gâgâi|gagai| şi rezultatul ei; |strigăt|strigăt| caracteristic scos de |gâşte|gasca| (şi de raţe); gâgâit, gâgâitură. – V. gâgâi. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gagista’
gagístă s. f., pl. gagíste Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘gagai’
GÂGÂÍ, pers. 3 gấgâie, vb. IV. Intranz. (Despre gâşte sau raţe) A scoate |strigăte|strigat| caracteristice speciei. – Formaţie onomatopeică. Cf. %ga[ga]%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gaida’
GÁIDĂ, gaide, s.f. 1. (Reg.) |Cimpoi|Cimpoi|. 2. Numele unui dans popular cu acompaniament de cimpoi. 3. Fig. (La pl.) Picioare (prea lungi); gaibarace, gaibe. – Din bg., scr. gajda. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gaica’
GÁICĂ, găici, s.f. 1. |Bandă|Bandă| (lată) de |stofă|stofă| cusută la o haină, în spate şi în dreptul |taliei|talie|, pentru a strânge creţurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre |bentiţele|bentita| de stofă sau de şnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. ** |Cheotoare|Cheotoare| la o haină, făcută din şnur sau din |găitan|găitan|. ** |Şiret|Şiret| cusut la o haină pentru a o putea agăţa în cui; atârnătoare, agăţătoare. – Cf. rus. %gaika% „placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliţă”. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gaibe’
GÁIBE s.f. pl. (Fam.) Picioare (prea lungi); gaibarace, gaide. – Cf. %gaidă%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘gaibarace’
GAIBARÁCE s.f. pl. (Fam.) Picioare (prea lungi); gaibe, gaide. – Cf. %gaibe%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române