UGILÍT, -Ă, ugiliţi, -te, adj. (Reg.) Fără chef, |trist|trist|; |umilit|umilit|, |supus|supus|. – et. nec. Cf. |ofilit|ofilit|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

UDÁT s.n. |Udare|udare|. – V. |uda|uda|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

UCIGĂTÚRĂ s. v. |asasinare|asasinare|, |asasinat|asasinat|, |crimă|crimă|, |moarte|moarte|, |omor|omor|, |omorâre|omorâre|, |omucidere|omucidere|, |suprimare|suprimare|, |ucidere|ucidere|. Sursa: Dicţionar de sinonime

UIEGÁR s. v. |blidar|blidar|. Sursa: Dicţionar de sinonime

UGILÍ vb. v. |îngălbeni|îngălbeni|, |ofili|ofili|, |păli|păli|, |trece|trece|, |usca|usca|, |veşteji|veşteji|. Sursa: Dicţionar de sinonime

UDÁRE, udări, s.f. Acţiunea de a (se) uda; udat. – V. |uda|uda|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

úie, úie, s.f. (reg.) specie de uliu; şorecar. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

UGHI, ughi, s.m. Veche monedă maghiară de aur; |galben|galben| |unguresc|unguresc|. – Din pol. ug (= zlatu ugrusku). Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

UDAGÁCI s.m. v. odagaci. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

UIDEÓ interj. v. |huideo|huideo|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române