ŞABLONÁ, şablonez, vb. I. Tranz. (Rar) A trasa cu şablonul (1) contururile unei piese; a fasona ceva controlând cu şablonul (1). – Din şablon. Cf. germ. %schablonieren%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

SABORDÁJ, sabordaje, s.n. |Sabordare|Sabordare|. – Din fr. sabordage. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

SABORDÁ, sabordez, vb. I. Tranz. A scufunda propria navă (pentru a nu o lăsa în mâinile duşmanului). ** A găuri corpul unei nave scufundate spre a-i putea scoate încărcătura. – Din fr. saborder. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

SABÓRD, saborduri, s.n. Deschizătură în pereţii laterali ai unei nave, folosită mai ales pentru scurgerea apei acumulate pe puntea superioară şi pentru operaţiile de încărcare şi de descărcare. – Din fr. sabord. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

săbór s.m. sg. (reg.) nume de plantă; limba-boului. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

sabój, sabóji, s.m. (reg.) dispozitiv care serveşte la frânarea roţii unei căruţe. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

sabrión, sabrioáne, s.n. (reg.) toiag preoţesc. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

săboíe, săboíi, s.f. (reg.) croitorie. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme