WRONSKIÁN s.n. (Mat.) |Determinantul|determinant| de ordin n asociat unei mulţimi de n funcţii, în care primul rând constă din cele n funcţii, al doilea rând din derivatele de ordinul întâi ale celor n funcţii, al treilea rând din derivatele de ordinul al doilea ale celor n funcţii ş.a.m.d. (Sil. -ski-an) (după Józef Maria Hoene-Wroński 1778-1853, filozof şi matematician polonez + suf. -an) [def. MW] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

WÓRKSHOP s.n. Grup de lucru, atelier. [Pr. uắc-şap] (din engl. workshop) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WOOFER s.n. Difuzor special pentru redarea frecvenţelor joase. [Pr.: úfăr] – Cuv. engl. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

WON s.m. Unitate monetară coreeană. (din germ. Won) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WOMBÁT s.m. Mamifer |marsupial|marsupial| râmător din Australia, care îşi sapă adăpostul subteran. (din engl., fr. wombat) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

WÓLOF subst. 1. S.m. Membru al unei populaţii vest-africane care ocupă în special regiunea de coastă a Senegalui (şi, parţial, a Gambiei). 2. S.n. Limba vorbită de wolof (1), folosită mai ales ca |lingua franca|linguafranca| în Senegal. (cf. engl. wolof < wolof wolof) [AHDEL, MW] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

wollastonít s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

WOLFRAMÍT s.n. Minereu din care se extrage wolframul. – Din germ. Wolframit. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române