LÁBIU s.n. v. |labium|labium|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABÍL, Ă, labili, -e, adj. (Livr.) Nestatornic, schimbător, instabil. ** (Despre un sistem fizic) Care se află în stare de echilibru instabil. – Din fr. labile, lat. labilis. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIRINTOTOMÍE s. f. operaţie de perforare a labirintului urechii. (< fr. labyrinthotomie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

LÁBIE, labii, s.f. 1. (Bot.) Formaţie caracteristică florilor unor plante alcătuită din petale dispuse sub forma unor buze. 2. (Anat.) Element constitutiv al vulvei. [Pr. -bi-e] – Din lat. labium. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIRINTODÓNŢI s.m.pl. Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinţi sunt prevăzuţi cu încreţituri sinuoase complicate; (la sg.) animal din acest grup. [< fr. labyrinthodontes, cf. gr. labyrinthos - labirint, odous - dinte]. Sursa: Dicţionar de neologisme

labiátă s. f., pl. labiáte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

LABRADÓR s.n. Mineral din grupul feldspaţilor, cu reflexe albăstrui şi verzui, folosit ca piatră semipreţioasă. – Din fr. labrador. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIRINTODÓNT, labirintodonţi, s.m. (La pl.) Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinţi au încreţituri sinuoase; (şi la sg.) animal din acest grup. – Din fr. labyrinthodontes, engl. labyrinthodonta. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

LABIÁT, -Ă, labiaţi, -te, adj. (Despre corole şi calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, aşezaţi unul deasupra altuia ca nişte buze. ** (Despre plante) Care are |corola|corola| şi |caliciul|caliciu| de forma definită mai sus. ** (Substantivat, f.pl.) Familie de plante |dicotiledonate|dicotiledonat| cu frunze opuse şi cu flori în |inflorescenţe|inflorescenta| compuse; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-at] – Din fr. labié. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

labostí, labostésc, vb. IV (reg.) a dezmierda, a iubi. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme