LÁBIE, labii, s.f. 1. (Bot.) Formaţie caracteristică florilor unor plante alcătuită din petale dispuse sub forma unor buze. 2. (Anat.) Element constitutiv al vulvei. [Pr. -bi-e] – Din lat. labium. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Category Archives: Dictionar explicativ Romana - Page 77
Definitie ‘labirintodonti’
LABIRINTODÓNŢI s.m.pl. Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinţi sunt prevăzuţi cu încreţituri sinuoase complicate; (la sg.) animal din acest grup. [< fr. labyrinthodontes, cf. gr. labyrinthos - labirint, odous - dinte]. Sursa: Dicţionar de neologisme
Definitie ‘labiata’
labiátă s. f., pl. labiáte Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘labrador’
LABRADÓR s.n. Mineral din grupul feldspaţilor, cu reflexe albăstrui şi verzui, folosit ca piatră semipreţioasă. – Din fr. labrador. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘labirintodont’
LABIRINTODÓNT, labirintodonţi, s.m. (La pl.) Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinţi au încreţituri sinuoase; (şi la sg.) animal din acest grup. – Din fr. labyrinthodontes, engl. labyrinthodonta. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘labiat’
LABIÁT, -Ă, labiaţi, -te, adj. (Despre corole şi calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, aşezaţi unul deasupra altuia ca nişte buze. ** (Despre plante) Care are |corola|corola| şi |caliciul|caliciu| de forma definită mai sus. ** (Substantivat, f.pl.) Familie de plante |dicotiledonate|dicotiledonat| cu frunze opuse şi cu flori în |inflorescenţe|inflorescenta| compuse; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-at] – Din fr. labié. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘labosti’
labostí, labostésc, vb. IV (reg.) a dezmierda, a iubi. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme
Definitie ‘labirintita’
LABIRINTÍTĂ, labirintite, s.f. Boală care constă în inflamaţia acută sau cronică a labirintului urechii. – Din fr. labyrinthite. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘labializare’
LABIALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) labializa şi rezultatul ei. [Pr.: -bi-a-] – V. |labializa|labializa|. Cf. fr. %labialisation%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘lacas’
LĂCÁŞ s.n. v. |locaş|locaş|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române