KANJÍ s.n. 1. Sistem |ideografic|ideografic| de scriere a limbii japoneze, format din caractere împrumutate din limba chineză, modificate din acestea sau similare cu ele. 2. Oricare dintre |caracterele|caracter| acestui sistem. (cf. engl. kanji < cuv. jap. kanji = caracter |han|han| < chin. hànzì) [Pr.: kan-ji] Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

KALIPATRÓN, kalipatroane, s.n. Cutie de tablă umplută cu hidroxid de potasiu şi încorporată în masca de protecţie, care serveşte la regenerarea aerului (prin reţinerea bioxidului de carbon şi a apei) şi care este folosită în mine. [Sil. -tron] – Din germ. Kalipatron. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

KANAMICÍNĂ s.f. Antibiotic cu un larg spectru antibacterian. (din fr. kanamycine < neolat. kanamyceticus < atribut al strepromicetei Streptomyces kanamyceticus) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

KALIEMÍE s.f. Prezenţa potasiului în sânge; potasemie. [g.-d. art. kaliemíei] (din fr. kaliémie) [def. MDN] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

KÁNA s.f. invar. Semn silabic în scrierea japoneză. (cf. fr. kana < cuv. jap.) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

KALI- v. |kaliu|kaliu|. Sursa: Dicţionar de neologisme

KAMPUCHIÁN, -Ă, kampuchieni, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) din Kampuchia; cambodgian. [Pr.: -ci-] – Kampuchia (n.pr.) + suf. -an. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

kaláşnikov s. n., pl. kaláşnikovuri Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a

KAMPÓNG s.n. Aglomeraţie umană, sat în Java şi Indochina. (cf. fr. kampong < cuv. malaiez) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

KALÁM s.n. 1. (Cult. islam.) Pană ascuţită de scris cu cerneală; |calamus^3|calamus|. 2. (Teolog. islam.) Denumire a unei teologii fundate în secolele VIII-IX e.n., influenţată, în principal, de către şcolile teologice (rivale) ale |mutaziliţilor|mutazilit| şi |aşariţilor|aşarit| şi care propovăduieşte ideea unităţii absolute a lui Dumnezeu, excluzând orice reprezentare antropomorfă a calităţilor sale, liberul-arbitru (de unde rezultă eliminarea responsabilităţii faptelor săvârşite de orice persoană), orice atomism legat de învăţăturile creaţiei precum şi, în mod metodic, întâietatea argumentaţiei raţionale în faţa celei a faptelor. Kalamul a influenţat hotărâtor şi dezvoltarea filozofiei evreieşti, fiind energic combătut de către filozoful evreu M. Maimonides, care totodată, în disputa pe care o susţine împotriva kalamului, oferă o prezentare sistematică a sa. (cuv. ar. = conversaţie, dispută, explicaţie) [def. Brockhaus] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române