JALUZEÁ, jaluzele, s.f. (De obicei la pl.) Un fel de stor alcătuit din lamele subţiri de lemn, de aluminiu, de material plastic etc., aşezate paralel şi orizontal pe două chingi sau lănţişoare în aşa fel încât, atunci când sunt trase în jos, să împiedice pătrunderea luminii în încăperi; persiană. – După fr. jalousie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

jále de grădínă (bot.) s. f. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

JAINÍSM s.n. Religie şi şcoală filozofică indiană, opusă brahmanismului şi sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a.Cr. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïnisme. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JACQUERÍE s.f. Răscoală ţărănească antifeudală care a avut loc în provinciile din nordul şi nord-vestul Franţei la jumătatea sec. XIV. [Pr.: jacherie] – Cuv. fr. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JACÁRD, jacarde, s.n. Dispozitiv special, montat la războaiele de ţesut, care serveşte la obţinerea unor ţesături cu anumite desene complicate. * Ţesătură obţinută cu ajutorul acestui dispozitiv. – Din fr. jacquard. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

jalúdă s.f. (înv.) umflătură pe corp sau pe cap. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

jále de câmp (bot.) s. f. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

JAI-LAI s.n. Denumire a pelotei (2) în ţările Americii Latine. [Pron. hai-lai. / < sp. jai-lai]. Sursa: Dicţionar de neologisme

JACOBINÍSM s.n. v. |iacobinism|iacobinism|. Sursa: Dicţionar de neologisme

JACARÁNDA s. m. arbore din America tropicală, cu flori tubuloase albastre, miros plăcut şi cu lemn frumos, folosit în ebenisterie. (< fr., engl. jacaranda) Sursa: Marele dicţionar de neologisme