Category Archives: Eveniment - Page 15

„Românii și Marele Război”: Program românesc la National Army Museum

Românii și Marele Război

foto ICR.ro

Celebrul muzeu londonez National Army Museum va găzdui, la propunerea și în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Londra, un program de evenimente (expoziție, conferință, spectacol) menite să celebreze Centenarul Marii Uniri. Intitulat „Românii și Marele Război”, proiectul se va desfășura timp de o lună, între 15 iunie și 15 iulie, și este realizat în parteneriat cu Ambasada României la Londra, Muzeul Naţional de Istorie a României și Biroul Ataşatului Apărării la Londra. 

Programul românesc a debutat, în data de 15 iunie, cu o conferință susținută de unul dintre cei mai importanţi istorici militari români, generalul Mihail E. Ionescu. Profesorul Ionescu va discuta despre participarea României la Primul Război Mondial şi va accentua aspecte ale relațiilor româno-britanice în această conflagrație, ale alianţei dintre cele două state în acest context, referindu-se şi la aspecte ce ţin de finalul războiului şi Marea Unire.

Mihail E. Ionescu este profesor universitar şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe Politice la SNSPA, general-maior în rezervă şi director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării.

Tot din data de 15 iunie, publicul britanic va putea vizita, timp de o lună, expoziția „Românii și Marele Război” – 23 de panouri ce conţin fotografii şi explicaţii privind parcursul ţării noastre în Primul Război Mondial, la care se adaugă uniforme, realizate cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie a României. Inaugurarea oficială a expoziţiei va avea loc în data de 20 iunie, în cadrul unui program special de tip „late at” (program care presupune extinderea orelor de program).  În aceeași seară va avea loc și o reprezentație a spectacolului „The Queen’s War” / „Războiul Reginei”, dramatizare după jurnalele Reginei Maria de Anca Doczi şi Cristian Luchian, o producţie a Immersive Theatre, Londra. Reamintim că premiera acestui spectacol a avut loc la sediul ICR, în cadrul programului permanent de teatru, în 10 și 11 mai 2018.

National Army Museum este muzeul principal al Armatei britanice, localizat în cartierul  Chelsea, care cuprinde cinci galerii dedicate istoriei militare britanice. Redeschis anul trecut, după lucrări de modernizare foarte costisitoare, muzeul reprezintă unul dintre punctele de atracție ale Londrei, beneficiind de dotări moderne și de expoziții interesante.

Pentru mai multe detalii despre acest proiect și programul ICR Londra, vă invităm să vizitați www.icr-london.co.uk și https://www.facebook.com/ICRLondon/

În cadrul programului de celebrare a Anului Centenarului în Marea Britanie, în organizarea ICR Londra și a partenerilor săi, au mai avut loc:

• Realizarea și lansarea site-ului „The Making of United Romania” (romaniancentenary.org);

• Concert „100” al trupei Imago Mundi

• Conferință dedicată Unirii de la 24 ianuarie 1859;

• „100 de ani de muzică românească”: concertele „Muzica Primului Război Mondial”, „Muzică în România Mare” și „Partituri de dincolo de dictatură”

• Expoziția şi conferința „Războiul la feminin: româncele în Primul Război Mondial”;

• Programul României la Târgul Internațional de Carte de la Londra, cu o ediţie dedicată participării românilor în Primul Război Mondial și Centenarului Marii Uniri;

• „Grădina Marii Uniri” – o inițiativă multidisciplinară inedită care pune în valoare bogăția și unicitatea patrimoniului natural românesc, înțeles ca o metaforă a diversității României create la sfârșitul Marelui Război, dar și ca sursă identitară și de inspirație artistică.

• România la Festivalul de Arhitectură de la Londra: „Un secol de arhitectură românească”.

Lansare : „Bucureștiul fanariot”, de Tudor Dinu

Lansare, sesiune de autografe – Tudor Dinu, Bucureștiul fanariot – marți, 6 martie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Lansare Bucurestiul Fanariot

foto Editura Humanitas

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prealabile prin Eventbook.

Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei.
Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Fotografia de pe copertă: Jeni Mateescu – Biserica Stavropoleos (detaliu)

 

TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia.

  • Titlu: Bucureștiul fanariot
  • Subtitlu: Administrație, meșteșuguri, negoț
  • An aparitie: 2017
  • Ediție: I
  • Pagini: 456
  • Format: 15×22,5 cm
  • ISBN: 978-973-50-5010-8

Cartea poate fi achizitionata online de aici.

Volumul I poate fi cumparat de aici.

 

Lansare de CARTE: „Casa de la Marginea Noptii”, de Catherine Banner

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 7 martie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner,  bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA.

Lansare Carte: Casa de la Marginea Noptii

foto Editura Humanitas

Castellamare, o insulă imaginată în largul coastelor Siciliei, biciuită de sirocco și aflată sub protecția Sfintei Agata, suficient de îndepărtată de continent ca să fie uitată, dar nu îndeajuns încât să fie ocolită de freamătul și zbuciumul lumii. Inima insulei este Casa de la Marginea Nopții, un bar situat într-una dintre cele mai vechi clădiri de piatră, cu fațada acoperită de bougainvillea. Acesta este locul în care Amedeo Esposito, un copil abandonat din Florența ajuns medic, își găsește un cămin și mai ales dragostea, pentru a întemeia ceea ce a visat de când se știe: o familie. Cuprinzând aproape un secol de istorie, împletind mistere ale insulei și taine ale locuitorilor ei, încercări și sacrificii, Casa de la Marginea Nopții urmărește destinele membrilor familiei Esposito și ale celorlalți locuitori care trăiesc, iubesc și mor pe această insulă.

„Amintind de Casa spiritelor de Isabel Allende, romanul autoarei britanice Catherine Banner ne transportă într-o lume ancorată deopotrivă în mit și în realitate, o lume cu personaje de o stranietate încântătoare, cu o arhitectură amplă.“ Kirkus Reviews

„Cartea lui Catherine Banner este palpitantă, luxuriantă, combină istoriile de iubire, rivalitățile și speranțele unei familii într-o poveste splendidă. În scrisul lui Banner se regăsesc ecouri din Italo Calvino. Lectura Casei de la Marginea Nopții e ca o călătorie într-o lume fantastică în care timpul a stat în loc, și totuși schimbările se petrec într-o pace de neînchipuit.“Star Tribune

„O emoționantă istorie a patru generații dintr-o familie italiană. Acest roman dramatic, cu o scriitură elegantă, abundă în personaje interesante și în povești misterioase, pe care insularii le-au păstrat din tată în fiu.“ Booklist

Catherine Banner s-a născut la Cambridge în 1989 și a început să scrie proză la vârsta de paisprezece ani. A studiat literatura engleză la Fitzwilliam College, Cambridge, apoi a fost profesoară  în comitatul Durham. Mai întâi a publicat o trilogie pentru adolescenți, The Last Descendants, alcătuită din romanele: The Eyes of a King (2008), Voices in the Dark (2010) și The Heart at War (2015). Apărut în 2016, romanul Casa de la Maginea Nopții (The House at the Edge of Night; Humanitas Fiction, 2018) a devenit bestseller internațional și a fost tradus în douăzeci și două de limbi, în SUA figurând printre cele mai bune cărți ale anului în topurile alcătuite de Kirkus Reviews, NPR și Los Angeles Public Library. Catherine Banner este membră a PEN Writers’ Circle. De asemenea, este consultant pentru Project VOICE, o organizație non-profit de creative writing al cărei scop constă în încurjarea lucrătorilor umanitari din întreaga lume să-și spună poveștile, fiecare în propria limbă. În prezent locuiește împreună cu soțul ei la Torino.

  • Titlu: Casa de la Marginea Nopții
  • An aparitie: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 472
  • Format: 13×20 cm
  • ISBN: 978-606-779-390-9

Cartea poate fi achizitionat online de aici.

Gaudeamus – Targ de Carte: Craiova, 28 februarie – 4 martie

Targul de carte GAUDEAMUS Craiova 2018 va avea loc în perioada 28 februarie – 4 marti în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, spaţiul deja tradiţional de întâlnire al cărţii şi mărţişorului, la început de primăvară.

Targ de Carte Gaudeamus Craiova 2018

Programul de vizitare Gaudeamus Craiova 2018 este următorul:
– miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 şi 18.00;
– duminică, între orele 10.00 şi 14.00.

Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018

Mircea Cartarescu

foto Editura Humanitas

Scriitorul Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018, unul dintre cele mai prestigioase premii literare germane. Acordat de Academia Bavareză de Arte Frumoase şi de orasul Lübeck, premiul va fi decernat scriitorului român în cadrul unei ceremonii organizate la Teatrul Lübeck, pe 17 noiembrie 2018, potrivit unui anunţ făcut de editura Humanitas.

Mircea Cărtărescu, născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. Este profesor doctor la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. A semnat peste 25 de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte „Nostalgia”, „Levantul”, trilogia „Orbitor” şi romanul „Solenoid”.

Cărţile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare româneşti şi zece importante premii internaţionale, între ele: premiul internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), premiul internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“ (2012), premiul internaţional pentru Literatură, la Berlin (2012), premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, în Elveţia (2013), marele premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), premiul „Tormenta en un vaso”, Spania (2014), premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, în 2015, şi premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, în 2015.

După 1989, este activ în publicistică pe diferite teme de actualitate culturală şi politică. I-au fost decernate, între altele, Ordinul naţional „Serviciul credincios” în gradul de Comandor (2000),  Ordinul „Meritul cultural” în gradul de Mare ofiţer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia „Nihil Sine Deo” a Casei Regale române (2016).

Concursul National „Ion Creanga” de creatie literara – POVESTI – INSCRIERI

Muzeul National al Literatutii Romane IasiAu început înscrierile în cadrul Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi. Termenul limită de trimitere a lucrărilor pentru ediția a XXVI-a este 31 martie 2018. 

La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina). Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.

Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 31 martie 2018 (data poştei) pe adresa: Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), str. Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi, cod 700118, tel. 0747/499488. De asemenea, în plic va trebui inserat formatul electronic al lucrărilor.

Juriul va acorda câștigătorilor o serie de premii în cadrul evenimentelor dedicate aniversării Centenarului Bojdeucii „Ion Creangă”, primul muzeu literar din România, în perioada 13-15 aprilie 2018. Tot atunci se va lansa ediția jubiliară a volumului Poveştile de la Bojdeucă, volum ce conține textele autorilor premiați la ediția din anul 2017.

Poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat în luna aprilie 2019.

„Adolf H. Două vieţi”, de Eric Emmanuel Schmitt

Romanul „Adolf H. Două vieţi”, de Eric Emmanuel Schmitt, considerat cel mai bun roman semnat de scriitorul francez, va fi lansat miercuri, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38).

Adolf H . Doua vieti

foto Editura Humanitas

Utilizând excelent resursele literaturii, Eric Emmanuel Schmitt construieşte în acest roman două biografii paralele: una fidelă realităţii, romanul lui Hitler, mort în 1945 în Berlinul distrus de bombardamente, cealaltă, plăsmuită în întregime, povestea lui Adolf H., un pictor care, după Marele Război, frecventează avangarda din Montparnasse, ca într-un final să se stingă liniştit în 1970 la Santa Monica.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obţine titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, „Noaptea de la Valognes”. Îi urmează „Vizitatorul”, care îi aduce consacrarea şi pentru care este distins cu trei premii Molière, „Variaţiuni enigmatice”, „Libertinul”. În 1994 îi apare primul roman, „Secta Egoiştilor”, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franţa şi în străinătate.

În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De acelaşi succes răsunător se bucură şi romanele sale „Evanghelia după Pilat” (2000), „Adolf H. Două vieţi” (2001), „Pe când eram o operă de artă” (2002), precum şi eseul „Viaţa mea cu Mozart” (2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului“ – „Milarepa” (1997), „Domnul Ibrahim şi florile din Coran” (2001), „Oscar şi Tanti Roz” (2002), „Copilul lui Noe” (2004), „Luptătorul de sumo care nu se putea îngrăşa” (2009) şi „Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată” (2012) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţari.

Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a cinci volume de povestiri, „Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri” (2006), „Visătoarea din Ostende” (2007), „Concert în memoria unui înger” (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, „Cei doi domni din Bruxelles” (2012) şi „La vengeance du pardon” (2017). În 2008 publică romanul „Ulysse from Bagdad”, în 2011, „Femeia în faţa oglinzii”, în 2013, „Papagalii din Piaţa Arezzo”, în 2014, dipticul „Elixirul dragostei „şi „Otrava iubirii”, în 2015, „Noaptea de foc”, iar în 2016, „L’homme qui voyait à travers les visages”. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii şi distincţii literare, în 2001 pri-mind titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărţile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.

Bursa pentru literatură a oraşului Graz 2018/2019

Orasul Graz

foto icr.ro

Oraşul Graz anunţă lansarea unui nou apel la candidatură pentru bursa literară „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“ pentru intervalul septembrie 2018 ‒ august 2019. Bursierii beneficiază de o locuință gratuită în centrul vechi al orașului (castelul Cerrini din Grazer Schlossberg) și de o sumă lunară de 1.100 €. Bursa este acordată de oraşul Graz prin Oficiul pentru promovarea Culturii (Kulturvermittlung) Steiermark şi Departamentul pentru Cultură al oraşului Graz.

Obiectul acestui program de burse este promovarea scriitorilor/scriitoarelor care, în operele lor, manifestă capacitate de inovație și racordare la prezent, calități estetice și lingvistice, autenticitate și autonomie artistică. Prezența lor la Graz contribuie la intensificarea schimburilor culturale, precum și la interacțiunea cu scena literară locală.

Regulament de acordare a bursei literare

„Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“

Bursierii se obligă să fie prezenţi în Graz cel puţin 8 luni din intervalul pentru care li s-a acordat bursa. Nu sunt admise aplicaţiile autorilor/autoarelor care au fost desemnaţi anterior „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz“.

Criteriile pentru acordarea bursei:

  • afinitate culturală şi lingvistică cu oraşul Graz
  • sunt de preferat cunoștințe de limbă germană (cel puţin la nivel de începător)
  • îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: cel puţin o operă literară independentă publicată (nu la o editură proprie); cel puţin cinci publicaţii neautonome în reviste sau antologii; două piese de teatru radiofonic publicate sau difuzate la radio; o piesă de teatru pusă în scenă sau publicată
  • deschidere pentru dialogul între literatură şi mediul urban
  • disponibilitate către stabilirea unor contacte cu scena culturală şi publicul din Graz prin participarea la lecturi în şcoli, discuţii în cadrul unor instituţii publice, cu ajutorul Oficiului pentru promovarea Culturii şi a Departamentului pentru Cultură
  • formularea unei idei concrete de proiect, la a cărui realizare autorul să lucreze în timpul şederii la Graz.

Documentele necesare (în 6 exemplare):

  • cerere pentru bursă (nu există un formular tipizat)
  • Curriculum Vitae
  • bibliografia publicaţiilor proprii
  • 2 exemple de publicaţii; *) la cele în alte limbi decât germană, cu traducerea aferentă
  • texte dactilografiate (5-10 pagini de text proză sau dramă, 5 poezii în limba originală cu traducerea în germană)
  • conceptul pentru proiectul propus (circa 2 pagini DIN A4) **)

*) Dimensiune: din fiecare 5-10 pagini probă de text – nu este necesară trimiterea cărţilor

**) Descrierea unei idei concrete de proiect, care va fi dezvoltată în timpul sejurului la Graz

Procedura de selecţie:

  • depunerea candidaturii
  • evaluarea de către Comisia lărgită pentru Literatură şi Departamentul pentru Cultură
  • decizia organelor competente ale oraşului Graz

Data limită: 31 martie 2018 (data timbrului poştal)

Aplicaţiile trebuie trimise la:

Kulturamt der Stadt Graz Stigergasse 2/II. Stock (Mariahilfer Platz) 8020 Graz /Austria

Contact: Kulturamt Elvira Maurer Tel.: +43/316/872-4907 kulturamt@stadt.graz.at elvira.maurer@stadt.graz.at www.kulturserver-graz.at/kulturamt

Sursa: icr.ro

Concursul de traducere literară din limba română în limba italiană „Balaurul”

În anul în care se celebrează Centenarul Marelui Război şi al Marii Uniri, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia lansează concursul „Balaurul”, adresat studenţilor  înscrişi la cursurile de limba, cultura şi literatura română (ciclul de licenţă şi masterat) din cadrul universităţilor italiene. Proba de concurs constă în traducerea din limba română în limba italiană a unui fragment de 7 pagini din romanul de război „Balaurul”, de Hortensia Papadat–Bengescu, mărturie a experienţei ca soră de caritate a autoarei în timpul Primului Război Mondial. Traducerile, însoţite de celelalte documente necesare înscrierii în competiţie, trebuie trimise până la data de 15 martie 2018 la adresele concursul.balaurul@gmail.com sau istiorga@tin.it, în conformitate cu Regulamentul din anexă.

Vor fi acordate trei premii în valoare de 400, 200 şi 100 euro. Premierea va avea loc în sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în cursul lunii iunie a anului viitor, iar traducerile câştigătoare vor fi publicate în revista bilingvă italo-română „Orizzonti culturali italo-romeni”. Juriul este format din traducători profesionişti şi din profesori universitari.

Pentru detalii suplimentare referitoare la desfăşurarea concursului, vă rugăm să consultaţi documentul din anexă şi/ sau să contactaţi Secretariatul Concursului la concursul.balaurul@gmail.comistiorga@tin.it, tel.: 0415242309 (Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Cannaregio 2214, 30121 Venezia).

 

Organizator: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Partener media: Orizzonti culturali italo-romeni

Responsabili de proiect: Aurora Firţa-Marin

Tel. +39 0415242309

E-mail: istiorga@tin.it

INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ DE LA VENEŢIA

Dan Coman, castigatorul Premiului Cartea de Poezie a anului 2017 – Gala Tinerilor Scriitori, luni, 15 ianuarie 2018

Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 celebrează cea de-a opta ediţie a Zilei Culturii Naţionale, luni, 15 ianuarie 2018, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti. Juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2017 a făcut luni, 8 ianuarie 2018, anunţul public al câştigătorului celei mai bune cărţi de poezie a anului trecut: Insectarul Comande Dan Coman, Editura Charmides. Castigatorii premiilor Tânărul Poet al anului 2017, Tânărul Prozator al anului 2017 si ânărul Critic literar al anului 2017 vor fi anuntati in cadrul Galei.

Pentru secţiunea Tânărul Poet al anului 2017 sunt nominalizate cărţi scrise de Andrei Dósa, Vlad Drăgoi, Cosmina Moroșan, Ovio Olaru, Mihók Tamás și Bogdan Tiutiu.

Pentru secţiunea Tânărul Prozator al anului 2017 sunt nominalizate cărţi semnate de Dan Ciupureanu, Bogdan Coşa, Andrei Crăciun, Tudor Ganea și Dinu Guţu.

Pentru secţiunea Tânărul Critic literar al anului 2017 sunt nominalizate cărţi semnate de Cosmin Ciotloş, Marius Conkan, Adriana Stan și Ramona Tănase.

GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2017 celebrează cea de-a opta ediţie a Zilei Culturii Naţionale, luni, 15 ianuarie 2018, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti. Juriul Galei este format din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015): Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişele şi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Maria Răducanu şi Sorin Terinte (pian). Gala Tinerilor Scriitori va fi transmisă în direct de către Radio România Cultural.

CARTEA DE POEZIE a anului 2017: Insectarul Coman de Dan Coman, Editura Charmides

DAN COMAN s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004, primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010, obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil, Editura Cartea Românească, 2010, şi Parohia, Editura Cartea Românească, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

TÂNĂRUL POET AL ANULUI 2017

Andrei Dósa, adevăratul băiat de aur, Casa de editură Max Blecher
Vlad Drăgoi, Sergio Leone, Editura Charmides
Cosmina Moroșan, Beatitudine. Eseu politic, Editura Nemira
Ovio Olaru, Proxima B, Editura Charmides
Mihók Tamás, cuticular, Casa de editură Max Blecher
Bogdan Tiutiu, sundial, Editura frACTalia

TÂNĂRUL PROZATOR AL ANULUI 2017

Dan Ciupureanu, Omar şi diavolii, Editura Polirom
Bogdan Coşa, Ultraviolenţă, Editura Polirom
Andrei Crăciun, Aleea Zorilor, Editura Polirom
Tudor Ganea, Miere, Editura Polirom
Dinu Guţu, Intervenţia, Editura Polirom

TÂNĂRUL CRITIC AL ANULUI 2017

Cosmin Ciotloş, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Editura Humanitas
Marius Conkan, Portalul şi lumile secundare. Tipologii ale spaţiului în literatura fantasy, Editura Tracus Arte
Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România, Editura Muzeul Literaturii Române
Ramona Tănase, Politicile lui Mircea Eliade: de la tinereţea legionară la maturitatea exilului, Editura Tracus Arte