În perioada 2-15 noiembrie 2015 Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Translucid şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti, invită bucureştenii să viziteze expoziţia O incursiune în istoriile cartierului Berceni, care va fi găzduită de Centrul Comercial Sun Plaza. Expozitia face parte din proiectul Istorii din cartier şi propune locuitorilor din Berceni redescoperirea valorilor de patrimoniu ale zonei şi valorificarea poveştilor personale din cartier.

Urmărind morfologia constituirii unui cartier şi evoluţia sa urbanistică de la comună suburbană cu peisaj rustic la apariţia complexurilor de locuinţe în diferitele perioade ale secolului XX, expoziţia valorifică dinamic memoria locului prin poveşti, fotografii şi documente cartografice care redau câteva repere în transformarea zonei de sud a oraşului (denumită astăzi cartierul Berceni).

Străzi, uliţe, locuri dispărute sau transformate, mahalale, grădini, legende locale, istorii ale familiilor sau ale personalităţilor care au trăit în zonă începând cu secolul al XVIII-lea şi până în prezent vor face parte dintr-o expoziţie itinerantă. La realizarea acesteia au participat şi locuitorii cartierului, care au contribuit cu istorii personale la rememorarea vieţii cotidiene din alte perioade.

Vernisajul va avea loc luni, 2 noiembrie 2015, ora 18.00, la etajul I al Centrului Comercial Sun Plaza din Calea Văcăreşti nr. 391, sector 4.
Din 16 noiembrie a.c., expoziţia va fi itinerată din cartier în centrul oraşului, la sediul Muzeului Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu. 

Proiectul Istorii din cartier doreşte să ducă iniţiativele culturale dincolo de spaţiul central al Bucureştiului, stimulând locuitorii unei zone să se implice în acţiuni cultural-educative derulate în propriul cartier.

Svetlana Alexievici, scriitoarea și jurnalista din Belarus, care, la 67 de ani, a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015 pentru „scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”, va fi tradusă și publicată de Editura Litera.

Cele trei cărți de proză care vor apărea în anul 2016 sunt Zinky Boys: Soviet Voices from the Afghanistan War, War’s Unwomanly Face și Last Witnesses: the Book of Unchildlike Stories.

Între 1979 și 1989, trupele sotinereții și umanității a altor câtorva mii. Zinky Boys (1989) prezintă mărturiile emoționante ale soldaților, mamelor, soțiilor și prietenelor implicate în acest război crud, ale cărui efecte se simt încă și azi.

War’s Unwomanly Face (1985) cuprinde confesiunile a 200 de tinere care visau să ajungă mirese, dar care în schimb au devenit soldați în Al Doilea Război Mondial, în anul 1941. Svetlana Alexievici a lucrat patru ani la această carte, timp în care a vizitat peste 100 de localități pentru a înregistra poveștile veteranelor de război. Presa sovietică a descris volumul ca pe „un reportaj viu al unor evenimente demult trecute, care au influențat destinul națiunii în întregul ei”.

The Last Witnesses: the Book of Unchildlike Stories (1985) pune laolaltă amintirile unor oameni care erau copii în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Văzut prin ochii copiilor și mamelor, războiul dezvăluie o nouă lume a emoțiilor. Din pricina acestei cărți, Alexievici a fost acuzată de oficiali de „pacifism și portretizare lipsită de eroism a femeii sovietice”.

Svetlana Alexievici a fost implicată în realizarea mai multor filme documentare, a participat la mai multe expoziții și a scris trei piese de teatru. Cărțile scrise de ea au fost publicate în 19 țări, iar unele au fost, de asemenea, ecranizate, puse în scenă sau pe muzică.

Textele ei, recunoscute pentru stilul literar polifonic, care propune un colaj atent de voci umane, au primit diverse premii internaționale, printre care Premiul Kurt Tuch din partea PEN Clubului suedez (1996), Premiul Triumph pentru Artă și Literatură Rusă (1997), Premiul pentru Carte de la Leipzig pentru armonie europeană (1998), Premiul Témoin du Monde (Martor al lumii) din partea Radio France Internationale (1999), Premiul special al Fundației Friederich Ebert pentru cea mai bună carte politică și Premiul pentru pace Erich Maria Remarque (2001).

Svetlana Alexievici este a doua scriitoare distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură publicată la Editura Litera, după Alice Munro, câștigătoarea din 2013. Titlurile scriitoarei Alice Munro sunt:  Prea multă fericire, Fugara, Ură, prietenie, dragoste, căsătorie, Dragă viață.

Editura Humanitas va invita sambata, 31 octombrie, ora 17.00, in libraria Humanitas de la Cismigiu la o intalnire cu Gabriel Liiceanu, Tania Radu si Razvan Vasilescu, prilejuita de lansarea audiobook-ului Povestea maiorului Ion Patrulescu de Gabriel Liiceanu, in lectura lui Razvan Vasilescu, cu o prefata in lectura autorului.

Dacă ați ști că ați fost urmăriți și ascultați de Securitate, ați vrea să îl întâlniți pe cel care v-a intrat pe furiș în viață folosindu-se de microfoane, informații obținute de la cunoscuți, uneori de la prietenii apropiați și a încercat să vă afle toate secretele? Pe audiobook-ul Povestea maiorului Ion Pătrulescu, Răzvan Vasilescu este ofițerul de caz care, prezentând versiunea lui, se justifică. Dar este o asumare imaginată, pentru că cea reală lipsește.

„După ce în 2013 am publicat „Dragul meu turnător“, mai mulți cititori m-au întrebat cum de am reușit să fac rost de povestea maiorului Pătrulescu, căci așa se chema unul dintre capitolele cărții. Mi-o dăduse chiar el? Deci îl cunoscusem? O scrisese de mână? Îi cerusem eu să o scrie?
În anii 70, Pătrulescu fusese omul care, din partea Securității, răspunsese de întocmirea dosarelor de urmărire informativă, ale lui Constantin Noica și al meu. Fusese, cum se spunea în limbaj de specialitate, ofițerul nostru de caz. Mi-a fost greu să-i conving pe unii dintre cititorii mei că, deși scrise la persoana I – maiorul e cel care-și spune povestea – paginile acelea îmi aparțineau în exclusivitate, exact ca restul cărții. Așadar, deși povestea are aerul unei spovedanii târzii sau al unor pagini de memorii, ele reprezintă o ficțiune, iar eroul lor este un personaj literar.“ (Gabriel Liiceanu)

Ascultați un fragment din audiobook-ul Povestea maiorului Ion Pătrulescu aici.

Asa cum scriitorul afirma, Problema uceniciei si, in consecinta, nevoia de figuri exemplare este una acuta in arcanele adolescentei. Care energii plasmuitoare de caracter sunt mai productive : cele pozitive, sau cele negative? Te construiesti si te afirmi mai degraba prin imitatie, sau prin contrast? Obedient, sau insurgent? Credul si supus, ori narcisiac dominator? Te ispiteste revolta, sau te fragezeste intelepciunea? 

E compatibila oare adolescenta cu masura, echilibrul, armonia interioara, sau acestea presupun un „harnasament” adecvat? Iar daca da, ce rol detin aici lecturile si, in general, refugiile spirituale, fata de exemplele concrete, adesea invazive, din vecinatate (familiale, profesorale, amicale)? Care verb din treimea esentiala -a fi, a face, a avea – crezi ca te defineste esential si, deci, catre ce arhitecturi literare iti poti indrepta sperantele la 14-20 de ani? 

La astfel de dileme (destinate, ce-i drept, uneori aporiei) ne vom asocia virtutile modelatoare ale lui Eminescu, Hasdeu, Iorga, Mircea Eliade si Mircea Cartarescu, ale Reginei Maria in adversitate cu Constantin Argetoianu, trecand prin biografii pitoresc- sinuoase (Cioran, Noica, I.L. si Matei Caragiale, Ion D. Sirbu, Nichita Stanescu s.a.), prefirand variate oferte ale geografiei narative (romanul francez, englez, rus, german, american) pentru a ateriza in prezentul nostru aiuritor, unde succesul e conditionat indeobste nu de meritocratie, ci de contraselectie, nu de cultura, ci de musculatura, nu de inteligenta si talent, ci de prostie, imoralitate, mercantilism si faradelege. 

Dan C. Mihailescu va sustine conferinta cu tema Despre modelarea fiintei si frumusetea ucenicei in Sala Festiva a Colegiului National Andrei Saguna. Intalnirea va avea loc vineri, 23 octombrie 2015, de la ora 18:00 si se va desfasura in cadrul proiectului Conferintele Saguna-Okian.

Saptamana viitoare, in capitala debuteaza o noua editie a celui mai important targ de carte cu discount din Romania: KILIPIRIM. Evenimentul va avea loc din nou la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Calarasi, in perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, zilnic intre 10.00 si 21.30, intrarea fiind libera.

„Va asteptam, cu mic, cu mare, la editia din aceasta toamna a Kilipirim, cel mai important targ de carte cu discount, sa descoperiti ofertele expozantilor. 
Nu conteaza din ce directie veniti inspre noi, suntem aproape: Unirea este locul unde au statii nu mai putin de 30 de linii RATB si zona de intersectie METROREX.
Inca o data, dorim sa le multumim prietenilor nostri fideli, expozanti si cititori, pentru ca ne sunt alaturi inca din 1994, cand a fost creat conceptul evenimentului.” (Louisa Udrescu, organizator)

KILIPIRIM reprezinta o ocazie unica pentru iubitorii de lectura din Bucuresti de a achizitiona carti cu reduceri substantiale din oferta celor mai importante edituri autohtone. Humanitas, Rao, Polirom, Cartea Romaneasca, Nemira, Trei, Herald, Aramis, Prut, Corint, All, sunt doar o parte dintre editurile a​le​ caror oferte le veti intalni in cadrul KILIPIRIM. Sute de titluri la standul fiecarui expozant si reduceri substantiale de preturi, de pana la 90%. 

De asemenea, colectionari si produse de colectie si negustori de antichitati​, care vin la Kilipirim cu obiecte cu povesti fascinante​ – p​returile depind de abilitatile de negociere ale fiecaru​​i vizitator in parte.

In paralel, se va desfasura Festivalul de Spiritualitate si Terapii Complementare „A Noua Dimensiune”, unde vizitatorii vor putea achizitiona carti si produse ezoterice sau pot participa la programul permanent de conferinte pe teme generale de dezvoltare personala sau tehnici de imbunatatire a calitatii vietii. 

Lansat in acest format in 2005, KILIPIRIM, ajuns la cea de a XX-a editie, este unul dintre cele mai populare proiecte dedicate cartii din capitala, nelipsit din agenda culturala a tuturor iubitorilor de carte.

Vezi Editia de primavara KILIPIRIM 2016

România va fi prezentă pentru prima oară la Târgul Internaţional de Carte de la Cracovia, cu un stand național organizat de Institutul Cultural Român prin Centrul Național al Cărții (CENNAC) și ICR  Varșovia. 

Ajuns anul acesta la cea de-a 19-a ediţie, Târgul se va desfășura în perioada 22 – 25 octombrie 2015 la Centrul Internaţional pentru Târguri şi Congrese EXPO Kraków.

La standul românesc vor fi expuse volume apărute la Editura Institutului Cultural Român, precum și circa 30 de traduceri publicate în limba polonă cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin programele derulate de CENNAC. Vor fi distribuite, de asemenea, materiale de promovare a literaturii române și a traducerilor în limba polonă, publicate recent sau anunțate pentru anul viitor 2016, și broşuri despre programele de profil ale ICR. Publicul va putea cumpăra volume de autori români traduși în limba polonă, printre care și romanul Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici, recent laureat al Premiului Special al Cititorilor „Natalia Gorbaniewska“ 2015 – distincție asociată prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale ANGELUS și acordată în urma votului cititorilor.

Prezența României la Târg va fi completată de expoziția de fotografie România multietnică în fotografii din secolele al XIX și al XX-lea, pe tema minorităților naționale din România, pregătită de ICR Varșovia. 

Târgul, organizat de Targi w Krakowie Ltd., este al doilea, ca mărime, printre evenimentele de acest tip din Polonia. Cu peste 600 de expozanţi şi 50.000 de persoane din industria cărţii (distribuitori şi vânzători de carte, tipografi, librari, agenţi literari, traducători, etc.), deschis publicului pe durata a patru zile, Târgul găzduiește edituri poloneze şi străine, instituţii culturale locale dar și internaționale (inclusiv o mare parte a membrilor EUNIC Varşovia), librării, asociaţii care s-au impus pe piaţa poloneză a cărţii. Oaspetele de onoare al Târgului Internațional de Carte de la Cracovia din acest an va fi Lituania.

Ioan Grosan ; foto blog. libris.ro

Scriitorul Ioan Groşan va fi prezent în cadrul celei de-a 67-a ediţii a Târgului de Carte de la Frankfurt (14 – 18 octombrie 2015), în vederea promovării recentului său volum „Lumea ca literatură. Amintiri”. 

Manifestarea va avea loc în data de 17 octombrie la standul României din cadrul Târgului, organizat de către Ministerul Culturii. Prezentarea, în limba germană, împreună cu traducerea şi lectura fragmentelor, vor fi făcute de către scriitorul şi traducătorul Jan Cornelius.

Tematica volumului „Lumea ca literatură. Amintiri” acoperă, sub forma unor episoade, câteva decenii şi cele mai diverse medii, în România şi în străinătate, episoade care, după mărturisirea autorului, depun mărturie „despre o anumită atmosferă, un anumit timp şi anumiţi, minunaţi oameni”. 

Ioan Grosan – (n. 1954 la Satulung / Maramureş) este prozator, dramaturg si publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (secţia română-spaniolă), a fost profesor, director artistic al studioului de creaţie cinematografica al Ministerului Culturii, redactor la Contrapunct si Academia Caţavencu si publicist-comentator la cotidianul Ziua. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Autor al volumelor Caravana cinematografica (1985, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania), Trenul de noapte (1989), Scoala ludica (1990), Planeta mediocrilor (1991), O suta de ani de zile la Portile Orientului (1992), Jurnal de bordel (1994), Jurnal de Cotroceni (1998), Judeţul Vaslui in NATO (2002), Un om din Est (2010). Volumul de povestiri Caravana cinematografica a fost tradus in Rusia, Germania si Anglia, iar nuvela Trenul de noapte – in Franţa, Germania, Polonia si Anglia. 

Jan Cornelius – (n. 1950 la Reşiţa) este scriitor și publicist german de origine română, stabilit din 1977 la Düsseldorf. Cu studii de filologie franceză şi engleză, a lucrat ca profesor la Duisburg şi Düsseldorf. În cariera sa literară, s-a remarcat prin proza satirico-umoristică, cărţi pentru copii şi numeroase traduceri de literatură română în limba germană. A colaborat la diverse reviste germane de satiră, precum Eulenspiegel sau Nebelspalter, şi la diferite emisiuni radio, prin realizarea de piese radiofonice (în special pentru Westdeutscher Rundfunk). Dintre volumele publicate amintim: Balthasar. Erwachsene kapieren so was nie und nimmer (Balthasar – Adulţii n-o să priceapă asta niciodată, 1988), Heiteres Europa – Eine Lesereise (Europa veselă – O călătorie literară, 1990), Pack die Koffer, Liebling! Ein verrücktes Reisebuch (Dragă, fă bagajele! O nebună carte de călătorie, 1993), Der Radwechsel und andere Katastrophen (Schimbarea de roţi şi alte catastrofe, 2003), Heilige und Scheinheilige. Ganz weltliche Satiren (Sfinţi şi făţarnici. Satire foarte lumeşti, 2006), Über Google, Gott und die Welt. Satirische Streifzüge (Despre Google,  Dumnezeu şi lume. Excursuri satirice, 2011), Karli Kaktus, 2002

Între 12 și 18 octombrie 2015, creativitatea românească devine personaj principal în viaţa Bucureștiului. Cei mai influenți lideri ai industriilor creative din România și Europa de Est întâlnesc antreprenorii inovatori și publicul curios la prima ediție a festivalului Creative Est. 18 evenimente vor avea loc în 7 zile, la primul festival dedicat industriilor creative românești.

Gândit ca platformă de educare pentru bresle creative, dar și ca spațiu de descoperire pentru publicul larg, Creative Est – Festivalul est-european al industriilor creative propune o experiență-maraton care prinde viață în nouă spații inedite, între care: Hala de la Industria Bumbacului, mansarda fostei fabrici de încălțăminte Flaros, Hanul Gabroveni, Biblioteca Națională.

Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, București) va găzdui marți, 13 octombrie 2015, între orele 18.00 – 19.30, seminarul cu titlul „Researching creative industries: best practice from Czech Republic”/„Bune practici în cercetarea economiei creative“ susţinut de dr. Marek Jetmar, Head Researcher la Institute for Digital Economy Cehia, consilier al viceprim-ministrului Cehiei pe probleme de inovaţii, cercetare, colaborarea între mediul de afaceri şi industriile creative. Accesul publicului este liber, în limita celor 50 de locuri disponibile. Seminarul se va desfăşura în limba engleză.

Marek Jetmar conduce grupul de experţi din cadrul Uniunii oraşelor şi municipalităţilor din Cehia, este consultant pentru Primul Ministru în chestiuni de ştiinţă, cercetare şi inovare şi lector în cadrul Colegiului de Dezvoltare Regională din Praga. A condus nenumărate studii în domeniul economiei creative, printre care cel mai recent se intitulează Potenţialul economiei digitale şi industriilor culturale şi creative – Provocări, beneficii şi recomandări pentru politici guvernamentale şi analizează sectorul creativ din Cehia, alături de o serie de recomandări pentru susţinerea şi dezvoltarea economiei creative.

În cadrul prezentării Marek Jetmar va aborda:
– Structura industriilor creative din Cehia şi datele economice asociate acestora
– Potenţialul industriilor creative şi nevoile acestora
– Cum pot fi identificate nevoile de cercetare şi dezvoltare pentru acest sector

Prima ediție a festivalului de industrii creative este organizat de Asociația Oricum, cu Banca Transilvania ca partener principal, sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cu sprijinul ArCub, al Institutului Cultural Român, al Institutului Polonez din Bucureşti, al Asociaţiei Oricum, UNATC, și al Bibliotecii Naţionale a României.

Creative Est este un festival ce îşi propune să creeze primul târg regional de produse creative de unde participanţii vor putea achiziţiona produse de design, modă sau meşteşuguri din toată Europa de Est. De asemenea, vor fi organizate conferinţe şi seminarii de specialitate pentru creatorii români, având invitaţi experţi din toată Europa în domenii precum design, artă, piaţa de film sau tehnologie. Festivalul va avea şi o secţiune dedicată publicului larg, astfel încât acesta să conştientizeze potenţialul industriilor culturale şi creative precum şi să cunoască profesionişti creativi din toată regiunea Europei de Est.

Detalii: facebook

Descarca program in format pdf.