YARDÁNG s.n. Microrelief de coroziune format din creste separate de jgheaburi întortocheate, caracteristic pentru pustiurile argiloase din Asia Centrală. (din fr., engl. yardang) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘yatren’
YATRÉN s.n. (Med.) Compus de iodo-|oxi|oxi||chinolină|chinolină| şi acid |sulfonic|sulfonic| cu rol |biostimulator|biostimulator|. (sil. -tren) Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Definitie ‘yawl’
YAWL s.n. Ambarcaţie de diferite dimensiuni cu pânze sau cu rame, folosită la pescuit şi în sportul nautic. (cuv. engl.) Sursa: Noul dicţionar explicativ al limbii române
Definitie ‘yearling’
YEÁRLING s.m. Animal (mânz) având vârsta de un an. [Pr.: iắrling] (din engl. yearling) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘yeatmanit’
YEATMANÍT, yeatmaníte, s.n. (Min.) Minereu de culoare maro, care conţine |mangan|mangan|, |zinc|zinc|, |antimoniu|antimoniu| şi |siliciu|siliciu|. (Formula chimică: Mn_9^2+Zn_6Sb_2^5+Si_4O_28) [yeat- pron. it-] (după Pope Yeatman (1861-1953), inginer de mine din Statele Unite) Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Definitie ‘yemenit’
YEMENÍT, -Ă, yemeníţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Yemenului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Yemenului sau yemeniţilor (1), privitor la Yemen sau la yemeniţi. – Din fr. yéménite. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘yen’
YEN, yeni, s.m. Unitate bănească în Japonia – Din engl., fr. yen. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘yenerit’
YENERÍT, yeneríte, s.n. (Min.) Mineral de culoare gri sau neagră, care conţine |plumb|plumb|, |antimoniu|antimoniu| şi |sulf|sulf|. [Den. şi boulangerit] (Formula chimică: Pb_5Sb_4S_11) Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
Definitie ‘yeoman’
YÉOMAN s.m. 1. Servitor la o curte regală sau seniorială. 2. Subordonat, ajutor. 3. Om liber dintr-o comunitate; (spec.) fermier liber, mic proprietar rural în Anglia. 4. Membru al unui corp de gardă englez. 5. (Mar.) Ofiţer însărcinat cu îndatoririle clericale. [Pr. iắu-men] (din engl., fr. yeoman) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘yerbamate’
YERBA MATÉ s. (BOT.; Ilex paraguayensis) mate. Sursa: Dicţionar de sinonime