XENOTROPÍSM s.n. Fenomen care atrage un parazit către o anumită fiinţă, un anumit organ sau o anumită celulă. (din fr. xénotropisme) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xer’
XER- elem. v. |xero-|xero|. Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xera’
-XÉRĂ elem. v. |xero-|xero|. Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xeres’
XÉRES s.n. Vin de calitate superioară, cu aromă şi buchet specific, originar din Spania. [Pr.: he-] – Din fr. xérès, germ. Xeres[wein]. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române
Definitie ‘xeric’
XÉRIC, -Ă, adj. (Biol.; Despre organisme sau organe) Adaptat pentru a suporta uscăciunea. · (Despre soluri) Arid. (din fr. xérique) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xero’
XERO-, xer-, -xéră, -xeróză, elem. „Uscat, uscăciune, ariditate”. (din fr. xér/o/-, -xéra, -xérose, cf. gr. xeros, xerosis) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xerobole’
XEROBÓLE s.f. pl. Plante ale căror seminţe se răspândesc prin expulzare, după crăparea |carpelelor|carpela| uscate. (din fr. xéroboles) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xerocarp’
XEROCÁRP, -Ă, adj. Cu fructe uscate. (din lat. xerocarpus) Sursa: Marele dicţionar de neologisme
Definitie ‘xerocheilie’
xerocheilíe s. f., g.-d. art. xerocheilíei; pl. xerocheilíi Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române
Definitie ‘xerocleistogamie’
XEROCLEISTOGAMÍE s.f. |Cleistogamie|Cleistogamie| în condiţii de uscăciune extremă. (din fr. xérocléistogamie) Sursa: Marele dicţionar de neologisme