Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

XEROCOPIÉRE, xerocopiéri, s.f. Acţiunea de realizare a unei |xerocopii|xerocopie|. (din xerocopia) Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

XERODERMÍE, xerodermii, s.f. Boală de piele caracterizată prin uscarea şi descuamarea continuă a pielii din cauza creşterii stratului cornos şi a scăderii secreţiilor cutanate. – Din fr. xérodermie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XEROFÁG, -Ă, xerofagi, -ge, adj. Care se hrăneşte cu alimente uscate. – Din fr. xérophage. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XEROFAGÍE s.f. Regim de alimentaţie vegetariană care are la bază alimente uscate, seci. – Din fr. xérophagie. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XEROFÍL, -Ă, adj. (Despre organisme) Adaptat la un climat foarte arid. (din fr. xérophile) Sursa: Marele dicţionar de neologisme

XEROFÍLĂ, xerofile, adj., s.f. (Bot.) Xerofită. – Din fr. xérophile. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XEROFILÍE s.f. 1. (Bot.) Calitatea de a creşte într-o regiune sau de a fi adaptat la o zonă uscată, în special uscată şi fierbinte. 2. (Zool.) Calitatea de a trăi într-un mediu uscat. [g.-d. art. xerofilíei] (cf. engl. xerophily) [def. MW] Sursa: Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

XEROFÍT, -Ă adj., s.f. (Plantă) care creşte în medii uscate. [< fr. xérophyte, cf. gr. xeros - uscat, phyton - plantă]. Sursa: Dicţionar de neologisme

XEROFÍTĂ, xerofite, s.f., adj. (Plantă) care este adaptată pentru a trăi într-un mediu cu umiditate scăzută; xerofilă. – Din fr. xérophytes. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

XEROFÍTIC, -Ă adj. Referitor la plantele |xerofite|xerofit|. [< fr. xérophytique]. Sursa: Dicţionar de neologisme