Dictionare, cuvinte, definitii, carti, evenimente, filme, teatru

jalfíe s.f. (reg.) plantă aromatică. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

JÁLNIC, -Ă, jalnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Foarte trist, dureros * Care provoacă milă; nenorocit; vrednic de compătimit; lamentabil, deplorabil. – Jale^1 + suf. -nic. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JÁLOBĂ s.f. v. jalbă. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JALÓN, jaloane, s.n. 1. Bară lungă de lemn sau de metal, care serveşte la marcarea şi la semnalizarea punctelor de pe teren în diverse lucrări topografice. 2. Fig. Element care marchează un punct sau o etapă în desfăşurarea unei activităţi. – Din fr. jalon. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JALONÁ, jalonez, vb. I. Tranz. 1. A marca pe teren punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. prin jaloane (1). 2. Fig. A indica punctele principale ale unei probleme sau etapele în desfăşurarea unei activităţi, a da o direcţie, a trasa în linii mari un plan. – Din fr. jalonner. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JALONÁRE, jalonări, s.f. Acţiunea de a jalona şi rezultatul ei; trasare. – V. jalona. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

JALONÉR, jaloneri, s.m. Persoană care face jalonări. – Din fr. jalonneur. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

jáloste s.f. (înv.) jale, supărare. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

JALOVÁNIE s. v. |bocet|bocet|, |plângere|plângere|, |tânguire|tânguire|. Sursa: Dicţionar de sinonime

JĂLŢUÍT, -Ă, jălţuiţi, -te, adj. (Reg.) Împodobit, lucrat ca un jeţ. Scaun zugrăvit, Pe jos jălţuit (POP.). – Din jălţ (= jeţ). Sursa: Dicţionarul limbii române moderne