Eugen Ovidiu Chirovici; foto ro. wikipedia.org

The Guardian vorbeste in termeni elogiosi despre „Cartea Oglinzilor” pe care Eugen Ovidiu Chirovici o va lansa in Marea Britanie: Senzatie, fenomen editorial international…

Romanul pe care Eugen Chirovici il va lansa la inceputul anului 2017 in peste 20 de tari este descris in termeni elogiosi de cotidianul britanic The Guardian, care spune ca scriitorul roman a devenit o „senzatie” si ar putea incasa din vanzarea drepturilor de publicare o suma de sapte cifre.

„Cartea Oglinzilor” (The Book of Mirrors) este considerata de Guardian un fenomen editorial international.

Eugen Chirovici s-a mutat in Marea Britanie in urma cu trei ani, dupa ce fiul sau a inceput studiile la Universitatea din Cardiff.

Acesta a publicat 10 romane in Romania, inainte de a se muta in Reading, iar acum din publicarea cartii urmeaza sa primeasca o suma cu ” sapte zerouri”.

„Cel mai recent roman al meu, The Book of Mirrors (Cartea Oglinzilor), reprezentat de agentul literar Marilia Savvides (Peters, Fraser, Dunlop ￢ London; petersfraserdunlop.com), se dovedeste a fi o adevarata lovitura editoriala internationala. Drepturile au fost deja vandute in peste douazeci de tari, printre care Marea Britanie (Penguin Random House, Century), SUA (Simon and Schuster), Germania (Random House, Goldmann), Franta (Les Escales), Italia (Longanesi), Spania (Penguin Random House, Literatura), Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Brazilia si asa mai departe. In Romania, drepturile au fost cumparate de Editura Rao (facebook.com/rao.editura). Romanul va fi publicat la inceputul anului 2017”, a scris el, pe Facebook.

Mai multe aici

Editura Humanitas

„Priviţi cu atenţie mai întâi harta prietenoasă a acestei călătorii. Abia apoi parcurgeţi, împreună cu autoarea, o experienţă pe cât de palpitantă, pe atât de excitantă pentru minte şi pentru nepreţuita endorfină a libertăţii. Trei fire sunt de urmărit şi, la nevoie, puteţi alege între ele. Unul e cel al notelor de călătorie la cald şi la persoana întâi acut, ca să zic aşa. Sunt marcate în italice. Să nu rataţi zigzagul fin al neliniştilor Sabinei Fati, lăsat la vedere cu parcimonie. Al doilea este şirul de excursuri istorice despre fiecare dintre cele zece ţări, care, nu vă temeţi, revine întotdeauna la zi, exact în punctul de intersecţie cu prezentul. Al treilea înşiră pe aţă vreo sută de «personaje» episodice, oameni cu care Sabina Fati a stat, într-un fel sau altul, faţă în faţă. O să vă urmărească în grup, ca o armată de teracotă care s-ar fi decis brusc s-o ia înapoi, tăcut, către Apus. Adică spre noi.“ (Tania RADU)

„La început am crezut că sunt singură cu muntele, dar l-am zărit imediat pe soldatul tadjic, paznicul barierei din faţa mea. Un uriaş încremenit, îmbrăcat în manta lungă de postav şi purtând căciulă tradiţională rusească revărsată peste urechi. Se uită la mine ca la ceva bizar. Îi întind paşaportul, dar omul nu schiţează nici un gest, se uită de departe şi pe urmă îmi întoarce spatele. E 1 iunie 2014 şi sunt plecată de 45 de zile în căutarea mea şi a Noilor Drumuri ale Mătăsii. Cele cinci sau zece minute petrecute în faţa barierei mi s-au părut ore şi mi-am dat brusc seama că sunt în faţa unei garnizoane de militari sălbăticiţi de şederea în Pamir. Am văzut că în jurul meu se strâng toţi băieţii din garnizoană. Îmbrăcaţi lejer şi ieşiţi din cealaltă baracă, bine încălzită, poartă şlapi, pantaloni de trening cu genunchi lăbărţaţi şi bluze groase de bumbac. Se uită la mine ca la ceva bun de mâncat şi am senzaţia că rânjesc unul la altul. Începe să-mi fie frică. Ce pot face singură împotriva acestor zdrahoni? N-am nici o şansă, îmi zic, şi le zâmbesc ca unor oameni care m-ar putea ajuta.“ (Sabina FATI)

SABINA FATI este o jurnalistă cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Este corespondenta Radio Free Europe/Radio Liberty la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al cotidianului România liberă. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 este visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării. Bibliografie: Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania. 1892–1918, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2007; Stelian Tănase (coord.), Călin Anastasiu, Sabina Fati, Romania in the Gray Zone, national and regional security in Eastern Europe after Madrid, Societatea Civilă, Bucureşti, 2004. A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care: Victor Bârsan (ed.), De la post-comunism la pre-tranziţie, Editura Pythagora, Bucureşti, 1997; Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina (eds), România în UE. Trei ani de la aderare, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010.

• Titlu: Singură pe Drumul Mătăsii
• Subtitlu: 80 de zile, 15 000 km, 2 500 de ani de istorie
• An aparitie: 2015
• Ediție: I, cu fotografiile autoarei
• Pagini: 448
• Format: 13×20 cm
• ISBN: 978-973-50-4808-2

  Cartea poate fi cumparata de aici

„Există în lumea gândirii «mări primejdioase» pe care nu pot naviga decât cei dispuşi să-şi înfrunte propria neputinţă fizică. Şi mai presus de orice, există eliberarea de tirania Fricii, tiranie care le ascunde oamenilor lumina zilei şi-i face în continuare nevolnici şi cruzi. Nu s-a eliberat de frică cel ce nu cutează să-şi contemple lucid locul în lume; şi nimeni nu poate atinge mă-reţia de care este capabil înainte de a se fi încumetat să-şi înţeleagă propria micime.“ (Bertrand RUSSELL)

„Testamentul unui cruciat raţionalist care se îndoia de puterea raţiunii.“ (John GRAY)

BERTRAND RUSSELL (1872–1970) a fost un matematician, logician, filozof şi eseist britanic. Nemulţumit de empirismul lui John Stuart Mill, de filozofia transcendentală a lui Kant, ca şi de neohegelianismul englez al vremii (McTaggart, Bradley), Russell le-a opus teoria „atomismului logic”, constând în practicarea metodei „analizei” pentru a ajunge la „atomi logici”, la o „lume a universaliilor”, cărora avea să le atribuie o realitate independentă de existenţa empirică (obiecte fizice, senzaţii) şi de subiectul cunoscător. Descoperirea studiilor logico-matematice ale lui Frege şi mai ales ale lui Peano a dat un impuls decisiv propriilor sale cercetări, ale căror rezultate au fost expuse în diverse lucrări şi articole înainte de a fi dezvoltate sistematic în Principia Mathematica (1910–1913), scrisă în colaborare cu Alfred North Whitehead. Russell s-a impus în egală măsură prin luările sale de poziţie antireligioase, ca şi prin lucrări etice, sociale şi politice. Primul Război Mondial i-a dat ocazia să-şi manifeste antimilitarismul şi pacifismul; drept consecinţă, şi-a pierdut postul de la Cambridge (1916) şi a fost condamnat la şase luni de închisoare (1918). Democrat, individualist şi liberal, a împărtăşit vederile socialiştilor englezi, dar a criticat bolşevismul după o călătorie în Rusia (1920). Până la sfârşitul vieţii n-a încetat să lupte pentru pace, opunându-se utilizării militare a energiei nucleare sau denunţând pericolele naţionalismului. În 1950 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru literatură, „drept recunoaştere a activităţii sale scriitoriceşti variate şi de mare importanţă, prin care apără idealurile umaniste şi libertatea de gândire”.
Traduceri la Editura Humanitas: Istoria filozofiei occidentale (2005), În căutarea fericirii (2011), Cunoaşterea lumii exterioare (2013).

• An aparitie: 2015
• Ediție: I
• Pagini: 268
• Format: 13×20 cm
• ISBN: 978-973-50-4979-9

Cartea poate fi cumparata de aici

foto en.wikipedia.org

Compania nu a dat cifre concrete, dar a spus că acest roman extrem de așteptat, la 55 de ani de la lansarea celebrei cărți scrise de Harper Lee „Să ucizi o pasăre cântătoare” („To Kill a Mockingbird”), a fost cel mai bine vândut roman în prima zi de la lansare depășind best-seller-ul lui Dan Brown „Simbolul pierdut” („The Lost Symbol”) din 2009, care deținea până acum această poziție.

Detalii aici

foto: Editura Nemira

După mărturisirea scriitoarei aflate la debut, care era departe de a bănui succesul ce va urma, cartea a rezultat, după o documentare „de modă veche”, din interesul pentru călătoria în timp şi pentru universul scoţian.

Romanul a cucerit imediat publicul şi au urmat încă şapte romane în aceeaşi serie, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber, Voyager, Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood.

Seria a fost publicata în 26 de ţări si a inspirat, începând cu anul 2014, serialul de televiziune produs de Starz. Fiecare episod din primul sezon a fost urmărit de peste 2 milioane de telespectatori.

Anul 1945. Claire Randall, fostă soră medicală, se întoarce din război şi pleacă cu soţul într-o a doua lună de miere. Dar o stâncă magică descoperită într-un loc misterios o transformă într-o călătoare în timp, care se trezeşte brusc într-o Scoţie măcinată de luptă, în Anul Domnului. 1743. Azvârlită într-un alt secol de forţe pe care nu le înţelege, protagonista trebuie să înfrunte conspiraţii şi primejdii care îi ameninţă viaţa. şi îi pun la încercare inima. Destinul i-l scoate în cale pe tânărul războinic James Frazer şi Claire trebuie să aleagă între fidelitate şi dorinţă, între doi bărbaţi, între două vieţi.

„O carte captivantă şi emoţionantă. care evocă impresionant ţinutul şi legendele Scoţiei.” Publishers Weekly

„Gabaldon nu doar că stăpâneşte arta detaliului, ci are şi talentul de a crea personaje memorabile sau a scrie incredibile scene de sex.” Locus

„O carte foarte palpitantă.. aventuri extraordinare, romantism, sex. o lectură perfect pentru cei care vor să evadeze.” San Francico Chronicle
DIANA GABALDON s-a născut pe 11 ianuarie 1952 în Arizona, unde locuieşte şi astăzi, împreună cu familia. A studiat zoologia la Northern Arizona University şi biologia marină la University of California, San Diego, şi are un doctorat în ecologie. A fost profesor universitar inainte de a se dedica în întregime literaturii. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria Outlander, concepută iniţial ca trilogie. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria Lord John, precum şi povestiri aparut in antologii şi volume colective.