Joi, 25 septembrie 2014, ora 1700, la Libraria Bastilia din Bucuresti, va fi lansat volumul „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant roman in America„ (Ed. Filos, Bucuresti, 2014), editie ingrijita, note si postfata de Richard Constantinescu, prefata de Dumitru Radu Popa (New York). Dr. R. Constantinescu, a initiat si coordoneaza, la Editura Filos, seria de autor „Grigore T. Popa”, demers recuperator al scrierilor marelui anatomist si om de spririt roman.
Vor vorbi: Theodor Paleologu, profesor, eseist si diplomat; Daniel Mazilu, doctor in filosofie; Richard Constantinescu, medic, publicist si editor al cartii; Ionut Trandafirescu, director al Editurii Filos.
„Daca in perioada 1948-1989 Grigore T. Popa a fost supus unei uitari institutionalizate si exista o anume presiune asupra interpretarii si constructiei imaginii sau activitatii sale, anii de dupa 1990 au reusit sa-i resusciteze portretul si o parte a scrierilor, dar demersul a fost insular, nereusind sa-i contureze opera si sa dea imaginea adevarata a savantului, scriitorului si omului deplin care a fost”, scrie Richard Constantinescu in postfata cartii.
Editura Filos, prin dr. Richard Constantinescu, a initiat Seria de autor „Grigore T. Popa”, prin care se doreste restituirea scrierilor marelui anatomist si om de spririt roman.
Grigore T. Popa (1892, Suranesti, jud. Vaslui – 1948, Bucuresti) a fost medic, profesor de anatomie si decan al Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti, prorector al Universitatii Mihailene din Iasi, prim-epitrop al Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon” Iasi, presedinte al Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi; antreprenor social, orator; publicist, eseist, prozator, traducator; director al revistei Insemnari iesene; membru corespondent al Academiei Romane, membru titular al Academiei de Medicina.
A descoperit si descris, impreuna cu cercetatoarea australiana Una Lucy Fielding, in 1930, sistemul port hipotalamo-hipofizar.
Savant marturisitor ce apartine galeriei modelelor etice pe care le-a plamadit neamul romanesc.
Destituit din postul de profesor, suprimat din Academie si considerat „element dusmanos”, Grigore T. Popa a sfarsit in mod tragic, fiind victima regimului comunist, a celor impotriva carora a luptat si pe care i-a considerat „bestii distrugatoare de civilizatie si de cultura”.
„Jurnalul unui savant roman in America”, editie ingrijita si postfatata de dr. Richard Constantinescu si prefatata de Dumitru Radu Popa (New York), este alcatuit dintr-un corpus de texte variat – insemnari ale tanarului anatomist Grigore T. Popa, bursier Rockefeller in Statele Unite ale Americii (1925-1926), articole, note, comentarii, din diverse perioade, o conferinta radio si cateva misive.
Observatiile profesorului Popa, din perioada americana, si ce a scris ulterior despre America, se doreau a fi adunate intr-un volum. La aproape noua decenii dupa stagiul sau american, a venit randul nepotului, stabilit in America, scriitorul Dumitru Radu Popa, sa prefateze notele de calatorie si insemnarile bunicului sau.
Volumul, ce va fi lansat vineri, 30 mai Palatul Parlamentului, este una din primele relatari de la inceput de secol XX a unui intelectual roman despre spatiul, cultura si invatamantul din Statele Unite ale Americii.
Editorul, initiatorul seriei de autor „Grigore T. Popa” si curatorul expozitiei documentare, ce va fi prezentata in cadrul Congresului U.M.F. Bucuresti, dr. Richard Constantinescu este medic, doctor in medicina cu teza „Grigore T. Popa – medic scriitor si publicist”; trainer autorizat Comunicare in sanatate, publicist, speaker. A initiat, pentru prima oara intr-o universitare de medicina din Romania, cursurile universitare „Comunicare medicala”, „Medicina si religie”, „Branding, social media si design in sanatate” la U.M.F. „Gr. T. Popa” Iasi.
A publicat volumele Eminescu la Insemnari iesene (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2006), Ion Petrovici, Prejudecata si adevar (Casa Editoriala Demiurg, Iasi, 2008), Sensul durerii, (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2008), Medici ieseni in documente. Grigore T. Popa. vol. I (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2009), Grigore T. Popa, Spectatorii istoriei (Ed. „Gr. T. Popa”, Iasi, 2009), Durerea in lumina Ortodoxiei (Ed. Sf. Mina, Iasi, 2010). Studii si texte, semnate de dr. Richard Constantinescu, se regasesc in numeroase carti si reviste dar si pe site-ul sau richardconstantinescu.com.
In cartea „Grigore T. Popa, Jurnalul unui savant roman in America” (Ed. Filos, Bucuresti, 2014) este publicata o inedita corespondenta cu medicul si scriitorul Vintila Ciocalteu, a carui existenta a fost curmata de puterea comunista, si de cateva misive expediate de catre George Emil Palade, din America, mentorului sau, prof. Grigore T. Popa.
Gratie recomandarilor facute de Grigore T. Popa catre universitarii americani si sustinerii ulterioare a tanarului sau colaborator, G. E. Palade, a fost posibil ca romanii sa fie mandri ca un compatriot a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizilogie si Medicina in anul 1974.
Grigore T. Popa este „nasul singurului premiu Nobel obtinut de un roman”.
„Jurnalul unui savant roman in America”, de Grigore T.Popa
„Exilul. Viata in fragmente”, de Gina Stoiciu
Incrucisare de destine, de drumuri si de intimplari, parasirea Romaniei in 1980 devine pentru Gina Stoiciu un reper al celorlalte momente ale vietii sale: anii dinaintea exilului, azilul politic in Grecia, alegerea Canadei ca tara de rezidenta, adaptarea, inventarea unei noi vieti, caderea comunismului si intoarcerile periodice in Romania. Aceste etape sint descrise si din perspectiva altor romani care au ales sa emigreze, surprinzind conditia si angoasele „strainului”, diferentele culturale, dificultatile de adaptare si de integrare profesionala, dar si bucuriile si satisfactiile traite in tara de adoptie.
„In cartea Ginei Stoiciu, ni se spune ca «etapele parcursului de exilat sint cam aceleasi pentru toti exilatii», dar ca ceea ce-i diferentiaza pe acestia este intensitatea trairilor. «Asa se face ca fiecare exilat isi are propria poveste.» Sigur, exilul are simptome generale, dar ramine o experienta profund personala, ceva care exprima identitatea in cele mai intime aspecte ale ei.
Aceasta carte mi-a intarit convingerea ca viata relationala ramine cheia exilului. Pe cei care-si parasesc geografia timpul se razbuna, bintuindu-i ca o stafie, ca o umbra fidela, amintindu-le ca, indiferent unde s-ar afla, trecutul este cu ei. Amestecul ciudat, misterios, unic dintre istoria familiei, locul intimplarilor vietii si articularitatile de exprimare ale unei persoane da exilului amprenta unei versiuni a vietii pe care o poti numi destin. Am putea spune uneori ca, neplecind niciunde sau plecind undeva, viata noastra o ia de la capat. Cartea Ginei Stoiciu este o confidenta, dar exprima totodata dorinta «ca, la fiecare pagina intoarsa, cititorul sa descopere cite ceva despre el insusi».” (Aurora Liiceanu)
Gina Stoiciu este profesoara la Departamentul de comunicare sociala si publica al Universite du Quebec a Montreal (UQAM). A mai publicat Orientari operationale in cercetarea comunicarii de masa (1981), La difference : Comment l’ecrire ? Comment la vivre? Communication internationale et communication interculturelle (1989), L’aveuglement de Janus. Mythes, mythologie politique et reconstruction identitaire collective (1997) si Comment comprendre l’actualite : Communication et mise en scène (2006). Semneaza de asemenea capitole in volume colective si articole in reviste stiintifice de comunicare.
Salonul de Carte Bookfest, la Festivalul de Literatură şi Traducere Iaşi
Salonul de Carte Bookfest va avea loc, pentru al doilea an consecutiv, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), publicul având astfel acces la oferta de carte a unor edituri importante din România, în perioada 3 – 5 octombrie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
Publicul ieşean va avea acces la oferta de carte a celor mai importante edituri din România şi va putea participa la evenimente ale căror protagonişti vor fi autorii invitaţi la FILIT 2014, dar şi oaspeţi speciali ai expozanţilor Bookfest.
La standurile Bookfest, vizitatorii vor putea alege titluri cu reduceri din oferta unor edituri din România, precum Humanitas, Litera, Polirom, Curtea Veche Publishing, Rao, Trei, Corint, Nemira, Herald, Eikon, Okian şi multe altele. Accesul publicului va fi gratuit la toate evenimentele de la Salonul de Carte Bookfest, precum şi la proiecţiile de la inematograful de artă Bookfest.
„Parteneriatul pe care l-am început anul trecut a fost pentru public beneficiul cel mai important al acestor câteva zile în care la Iaşi se conturează în fiecare toamnă Capitala Literaturii din România”, a declarat Mihai Mitrică, directorul Asociaţiei Editorilor din România, despre Bookfest Iaşi şi FILIT, ambele evenimente aflându-se la cea de-a doua ediţie.
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. Mai multe informaţii despre FILIT se găsesc pe site-ul festivalului, www.filit-iasi.ro.
A doua ediţie a Salonului de Carte Bookfest Iaşi este organizată de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România. Evenimentul va avea loc în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
Salonul de Carte Bookfest Iaşi face parte din seria de ediţii locale a evenimentului expoziţional de carte din România. Bookfest mai are ediţii locale la Timişoara, Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca (16 – 19 octombrie).
La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul acesta (Bucureşti, 28 mai – 1 iunie) au luat parte aproximativ 100.000 de vizitatori, având loc peste 300 de evenimente (lansări, dezbateri, colocvii, concerte, ateliere, evenimente pentru copii, proiecţii cinematografice şi evenimente interactive). Invitat de onoare al acestei ediţii a fost Polonia, fiind prezente nume precum Danuta Wałęsa, Małgorzata Rejmer, Paweł Huelle, Dorota Masłowska, în atenţia publicului fiind şi cei patru laureaţi polonezi ai premiului Nobel pentru literatură – Henryk Sienkiewicz (1905), Władysław Reymont (1924), Czesław Miłosz (1980) şi Wisława Szymborska (1996).
„Fetiţa care nu zâmbea niciodată”, de Lola Lafon
Lola Lafon autoarea romanului „Fetiţa care nu zâmbea niciodată” se întâlneşte cu cititorii din România, joi 25 septembrie, ora 18.30, în Librăria Cărtureşti-Verona cu prilejul evenimentului de lansare a volumului aparut la editura Trei.
Romanul Lolei Lafon propune un dialog imaginar între autoare şi personajul legendar Nadia Comăneci. Ideea s-a născut din fascinaţia scriitoarei pentru destinul miraculos al Nadiei, fetiţa care, la paisprezece ani, a înregistrat la Jocurile Olimpice de la Montréal, din 1976, o performanţă incredibilă: a fost prima gimnastă din lume care a primit nota 10, uluind întreaga planetă.
Împotriva voinţei sale, Nadia a devenit mândria unei naţiuni: România, care în anii ’80, încerca să convingă Occidentul cu privire la atitudinea sa antisovietică singulară din inima Balcanilor.
Nadia a fost idolul pop al sportului în Vest şi „cea mai tânără eroină comunistă” în Est. A fost „zeiţa de la Montréal”, copilul unei ţări cunoscute doar din pricina lui Dracula şi a dictatorului care o conducea. Pentru prima dată, fetiţele din ţările capitaliste îşi doreau să arate precum fetiţa-minune din Est.
Dar într-o zi, mica zână a început să crească…
Departe de a fi o simplă biografie, Fetiţa care nu zâmbea niciodată descrie povestea legendarei gimnaste românce înstrăinate de sine însăşi, care a trebuit să plătească pentru propria maturizare. Cartea Lolei Lafon analizează preţul succesului în lumea gimnasticii, o lume în care corporalitatea devine element cheie, exploatat intens atât de media, cât şi de interese de ordin politic, iar individul care aduce succesul devine instrument al propriei imagini.
„Un ţipăt de femeie, un urlet de plăcere nebună ţâşneşte din masa celor 18 000 de spectatori şi punctează momentul când picioarele în cipicii albi ating solul fără nicio oscilaţie. Cu spinarea arcuită ce desenează o virgulă până la degetele-i care gâdilă cerul, copila salută. Şi computerul afişează din nou acel 1.00, în timp ce ea aleargă spre Béla, care-i întinde braţele.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată
„5 000 de apeluri primite la Federaţia Canadiană de Gimnastică în mai puţin de trei luni, în SUA, 60% de apeluri suplimentare la urgenţe: fetiţele care au vrut să se joace de-a Nadia şi-au rupt încheietura mâinii sau glezna. Parcă nu s-ar mai teme de nimic, nişte adevăraţi băieţoi, îşi spun îngrijoraţi părinţii fetiţelor din Vest, care se agaţă de ramurile cele mai înalte ale copacilor şi iau masa de seară în costum de gimnastică, transpirate şi ciufulite.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată
„… Nu este aşadar povestea unui dictator, ci aceea a unui trup-valiză pe care arbitri, preşedinte şi dresori diverşi şi-l dispută şi şi-l smulg unul altuia sub pretextul că-l protejează. Un nou episod din acest film mut, pasiunea lor devoratoare pentru o fată căreia nimeni nu-i cere părerea.” – Lola Lafon, Fetiţa care nu zâmbea niciodată
Scriitoarea şi muziciana Lola Lafon s-a născut în 1971.
Primele trei romane ale sale au fost publicate de Flammarion: în 2003, Une fièvre impossible à négocier, care a câştigat Prix AtoutLire; în 2007, De ça je me console (finalist Prix de Flore 2007) şi în 2011, Nous sommes les oiseaux de la tempête qui s’annonce, care a primit Prix Coup de Cœur de la 25ème heure la Salonul de carte din Le Mans şi a fost finalist la Prix Marie Claire şi Prix Sagan.
Romanul Fetiţa care nu zâmbea niciodată (Actes Sud) a fost recompensat în 2014 cu Prix de la Closerie des Lilas, Le prix Ouest France / Etonnants Voyageurs, Grand Prix de l’héroïne Madame Figaro, Prix Littéraire d’Arcachon, Prix des lecteurs de Levallois.
Cu ocazia evenimentului de lansare a cartii editura Trei invita publicul la un dialog incitant despre performanță, feminitate și sacrificiile pe care un sportiv le face pentru podium, cu Lola Lafon în Librăria Cărtureşti-Verona.
Bucharest Science Festival in libraria Humanitas de la Cismigiu
Luni, 22 septembrie, începe Bucharest Science Festival, primul festival din România dedicat științei. Timp de o săptămână avem prilejul de a înțelege mai bine de ce „lumea arată cu totul diferit în lumina științei” (Richard Feynman). Descoperitorii, exploratorii, marii inovatori ai fiecărui domeniu, dar mai ales proiectele, cărțile, invențiile, ideile care i-au adus în prim planul lumii științifice sunt subiectele evenimentelor și dezbaterilor care vor avea loc în librăria Humanitas de la Cișmigiu între 22 și 28 septembrie, în cadrul celei de-a doua ediții a Bucharest Science Festival.
Expoziția itinerantă de bandă desenată Otto Wichterle. Povestea inventatorului lentilelor de contact, adusă de Centrul Ceh în România, va putea fi vizitată în librăria Humanitas de la Cișmigiu începând de luni, 22 septembrie. Vernisajul expoziției, la ora 18.00, va fi urmat la ora 18.30 de o dezbatere cu tema Oameni de știință implicați în societate la care vor participa E.S. Jiří Šitler (ambasadorul Republicii Cehe în România), Radu Filipescu (membru fondator Grupul pentru Dialog Social, inventator) și Emilian Mihailov (doctor în filozofie, director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată). Dezbaterea va fi moderată de Vlad Zografi, scriitor, fizician, coordonatorul colecției de știință a editurii Humanitas.
Întâlnirea dintre fizică și matematică va fi în festival tema unui dialog între doi fizicieni și un matematician. Marți, 23 septembrie, la ora 19.00, au răspuns invitației lui Vlad Zografi Cristian Presură (cercetător Philips Research, Eindhoven) prin Skype și prof. dr. Liviu Ornea (Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române). Cartea lui Cristian Presură, Fizica povestită, se află în curs de apariție la Editura Humanitas.
Miercuri, 24 septembrie, la ora 19.00, pregătiți-vă pentru o ieșire în spațiu. David Hilmers, astronaut american care a participat la patru misiuni NASA, va fi invitatul Corinei Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural.
Sâmbătă, 27 septembrie, la ora 17.00, temele fundamentale de cercetare din cosmologie şi fizică – evoluţia universului, găurile negre, sensul şi semnificaţia timpului, teoria corzilor – prezente în cărțile lui Stephen Hawking vor fi subiectul discuției cu Magda Stavinschi (cercetător senior Institutul Astronomic al Academiei Române) și al intervențiilor lui Bogdan Ghiorghiu (câștigătorul competiției FameLab Romania 2014, student la Facultatea de Fizică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași).
Având o formaţie de economist, dar şi studii de neurologie, Paul Zak este acela care a descoperit legătura dintre eliberarea unei molecule – oxitocina – şi comportamentul empatic, pe care se bazează încrederea între oameni şi, în ultimă instanţă, prosperitatea unei societăţi. Duminică, 28 septembrie, la ora 17.00, la dezbaterea despre neuroeconomie, noua teorie pe care o propune Paul J. Zak, vor participa Octavian Jora (redactor-șef Economistul) și Dragoș Cîrneci (doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe).
Cărțile din colecția de știință a editurii Humanitas vor avea o reducere de 20% pe toată durata Bucharest Science Festival.
„The Dude si maestrul Zen”, de Jeff Bridges si Bernie Glassman
Cartea „The Dude şi maestrul Zen” de Jeff Bridges şi Bernie Glassman, a aparut la editura Humanitas. Joi, 28 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea. Vorbim despre carte, filosofia zen şi filmele lui Jeff Bridges împreună cu Mihai Radu-Popa, fondatorul centrului spiritual Seeds for Happiness şi al Mindfulness Institute, Ileana Bîrsan, critic de film şi Eugen Istodor, jurnalist, anunta editura.
Într-o bună zi, stând la taclale ca de obicei, maestrul zen Bernie Glassman îi spune actorului Jeff Bridges că „the Dude”, personajul acestuia din filmul-cult Marele Lebowski, este considerat de mulţi budişti un maestru zen. Mai întâi, Jeff crede că prietenul său îl ia peste picior. Ce treabă are Dude, hipiotul ratat a cărui viaţă se împarte între vodcă, iarbă şi bowling, cu budismul? De aici începe un dialog degajat, a la Dude, despre câte-n lună şi-n stele – relaţii şi căsătorie, filme şi societate, stres şi umor. Pe neaşteptate însă, şueta se transformă în metafizică. Cum ne înţelegem propria identitate? Cum îi privim pe ceilalţi? Am putea trăi altfel? Din conversaţia celor doi – punctată de anecdote de pe platourile de filmare şi din viaţa personală a lui Bridges, şi potenţată de învăţăturile discrete ale lui Glassman – se degajă o perspectivă proaspătă asupra lumii, cu bunele şi cu relele ei. Amuzant, autoparodic, inteligent, ping-pongul iute al replicilor dintre un mare actor, câştigător al premiului Oscar, şi maestrul său spiritual oferă cea mai la îndemână şi mai lesne de înţeles introducere în filozofia zen.
Cum s-a infiltrat Dude în prietenia dintre Bridges şi Glassman? Ne-o spune cel din urmă: „L-am întâlnit pe Jeff Bridges în Santa Barbara şi-am început să ne pierdem timpul împreună, cum îi place lui să zică, de cele mai multe ori fumând trabuc. […] Curând am descoperit că ni se va alătura des un personaj imaginar, cineva numit «the Dude». Amândurora ne-a plăcut modul lui de a vedea lucrurile, şi e distractiv să-nveţi de la cineva pe care nu-l poţi vedea. Cuvintele lui erau atât de pline de miez, încât trebuiau lămurite un pic; şi aşa a apărut cartea.“
JEFF BRIDGES este actor laureat al premiului Oscar, muzician şi fotograf. Este cofondator al organizaţiei End Hunger Network şi purtător de cuvânt al campaniei No Kid Hungry, desfăşurată de fundaţia Share Our Strength.
BERNIE GLASSMAN a întemeiat Comunitatea Zen din New York, care a devenit mai târziu Zen Peacemakers, un ordin internaţional al budiştilor implicaţi în comunitate.
Libraria Humanitas Kretzulescu: Seara Neagu Djuvara
Vineri, 29 august, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, Editura Humanitas isi invită publicul la o seară dedicată lui Neagu Djuvara prilejuită de lansarea celei de-a şasea ediţii a volumului Civilizaţii şi tipare istorice – ediţie cu 80 de desene documentare de Mihail Coşuleţu şi Simona Vilău, 40 de ilustraţii alb-negru şi 55 de ilustraţii color.
La eveniment vor participa dr. Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“, dr. Şerban Marin, şef Birou Documentare Arhivele Naţionale ale României şi Silviu Nicolae, redactor Editura Humanitas.
Seara se va încheia cu invitaţia de a desena alături de ilustratorii Mihail Coşuleţu şi Simona Vilău: veţi descoperi împreună, urmând pătratele unui releveu, un fragment din Columna lui Traian.
„În umbra civilizaţiei majore, înainte ca aceasta să dispară la rândul ei, câte alte culturi n-au pierit fără urmă! Această imensă dramă e astăzi trăită de mulţi cu nespusă intensitate. Trebuie să aparţii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar înainte de a înflori, pentru a inţelege nesfârşita disperare a acelora care asistă neputincioşi la dispariţia inexorabilă a celor mai preţioase valori ale lor. Cu fiecare cultură care moare, o floare unică se vestejeşte pentru a nu mai renaşte, o mireasmă incomparabilă se risipeşte pentru totdeauna. Există comori de înţelepciune şi poezie în cele mai mici idiomuri, ca şi în concepţia despre lume a celui mai mic trib destinat dispariţiei. Toate sunt pierdute – pierdute pentru totdeauna şi pentru toţi. În viaţa popoarelor, ca şi în toată Creaţiunea, ceea ce izbeşte cel mai mult şi scandalizează într-adevăr spiritul este risipa Naturii. Cei care astăzi sunt privilegiaţi şi aparţin culturilor majore pot încă să se legene în iluzia perenităţii lor. Dar până când? Ce rămâne din Egiptul antic, din Mesopotamia, din Creta, din Mexic şi Peru? Şi cum am putea avea asigurarea că rasa noastră trufaşă, care de veacuri îşi întinde dominaţia asupra neamurilor şi lucrurilor toate, nu va cădea şi ea, odată, în toropeală şi apatie?“ – Neagu DJUVARA
„Conditii de amplasament sub actiunea seismica”, de Petre Ene
CAPITOLUL 1: Aspecte cu caracter general
CAPITOLUL 2: Elemente de geostatica necesare evaluarii
CAPITOLUL 3: Compozitia spectrala a miscarii seismice
CAPITOLUL 4: Specificul interactiunii cu terenul a structurilor
Petre Ene |
Conditii de amplasament sub actiunea seismica |
ISBN:978-973-755-378-2 |
Cartea poate fi cumparata de aici
„Stalinism pentru eternitate’, de Vladimir Tismăneanu
„În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu consacră un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împleteşte strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Prin stilul pasionat al analizelor sale, el încearcă să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)
„Vladimir Tismăneanu este un Marcel Proust al comunismului românesc.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
„Rodul a douăzeci şi cinci de ani de reflecţie pe marginea comunismului românesc, volumul lui Vladimir Tismăneanu este sortit clasicizării: cea mai profundă şi bine informată istorie a sectei iluminate bolşevice din România de la origini până azi, cartea de faţă e o veritabilă capodoperă.“ (Mircea MIHĂIEŞ)
„Comunismul a fost o experienţă esenţială a secolului XX, o experienţă pe cât de coşmarescă, pe atât de importantă. Comunismul ne-a marcat pe toţi, ne-a mutilat pe toţi. Încă nu dispunem de o istorie integrală a partidului comunist polonez. Nu s-a scris încă – în pofida multor publicaţii preţioase – o istorie profesionistă a guvernelor comuniste din ţara noastră. Vladimir Tismăneanu, reputat istoric si analist româno-american, a scris o istorie a comunismului din România care se citeşte dintr-o singură suflare. În fond, această istorie este varianta românească a destinului nostru comun, am putea chiar spune – e Polonia reflectată în oglinda strâmbă a lui Dracula.“ (Adam MICHNIK)
„Stalinism pentru eternitate este prima sinteză remarcabilă de istorie a comunismului autohton, care îmbină adecvat trei mari categorii de izvoare istorice: documentele de arhivă, sursele deschise (documentele de partid), mărturiile orale. Se adaugă explorarea unei impresionante literaturi de specialitate, care plasează comunismul românesc în contextul său est-european şi îi surprinde evoluţia în conexiune cu desfăşurările de la Moscova şi din întreg spaţiul sovietic. Nu în ultimul rând, este o istorie a comunismului din România cu o puternică dimensiune comparatistă.“ (Cristian VASILE)
„Această carte e rezultatul a circa 25 spre 30 de ani de pasiune, aproape obsesie, în sensul bun, de scormonire a trecutului. Atunci când am început să mă ocup de comunismul românesc, se ocupa şi el de mine, drept care am plecat din România şi am lăsat o ţară şi o familie aici. Stalinism pentru eternitate este încununarea unui proiect ştiinţific şi în egală măsură încununarea unui proiect moral. Am convingerea că a cunoaşte ce s-a petrecut în secolul XX – comunismul în general, comunismul în particular, fascismul, totalitarismul –, a cunoaşte aceste tragedii este o obligaţie morală, pentru o umanitate care doreşte să iasă din coşmar.“ (Vladimir TISMĂNEANU)
„O îmbinare de rigoare ştiinţifică, mânie şi durere, Stalinism pentru eternitate explică de ce îi este atât de greu României să devină o ţară normală.“ (David-Pryce JONES)
„E Biblia istoriei comunismului românesc. Ar putea fi, totodată, un foarte bun punct de plecare pentru o dezbatere despre trecutul comunist al României. Un trecut încă neasumat, din păcate.“ (Cristian PĂTRĂŞCONIU)„Numele lui Vladimir Tismăneanu este sinonim cu analizele pătrunzătoare despre politică în Europa de Est şi Centrală în secolele XX şi XXI, iar această carte nu este o excepţie. Deşi, în limba engleză, lucrările unor Ghiţă Ionescu, Robert King şi, în special, Michael Shafir au contribuit în chip major la istoria P.C.R., Tismăneanu, prin concentrarea asupra acestei formaţiuni, ne oferă primul studiu care explorează corelaţiile istorice şi structurale dintre comunismul românesc şi evoluţiile din perioada postcomunistă. O subtilă examinare a naturii şi dinamicii comunismului românesc, ca şi a fluctuaţiilor politice specifice tranziţiei dinspre socialismul de stat către o democraţie incipientă, cartea sa oferă o bază inestimabilă pentru orice studiu comparativ al ieşirii din comunism în Europa Centrală.“ (Dennis DELETANT)
„Autorul reuşeşte aici mai mult decât o simplă investigaţie analitică a odiseei politice a Partidului Comunist Român. El examinează şi identifică etosul neobişnuit al acestuia: dimensiunile sociale, psihologice şi experimentale şi exprimarea în plan politic a statutului său de partid paria.“ (Ken JOWITT)
- Subtitlu: O istorie politică a comunismului românesc
- An aparitie: 2014
- Ediție: revăzută şi adăugită
- Pagini: 456
- Format: 15×22,5 cm
- ISBN: 978-973-50-4424-4
Cartea poate fi cumparata de aici
Uniunea Editorilor din România organizează ediţia a III-a a Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013
Uniunea Editorilor din România (UER), sub egida Federaţiei Editorilor din România (FER), organizează, în perioada 25 august-27 noiembrie, ediţia a III-a a Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013.
Premiul, în valoarea de 10 000 de euro, este acordat de compania Philip Morris Trading, care continuă astfel, pentru a treia oară consecutiv, parteneriatul început în 2012.
Uniunea Editorilor din România a preluat Premiul literar „Augustin Frăţilă” de la Asociaţia Casa de cultură, o asociaţie non-guvernamentală, non-profit şi apolitică, dedicată proiectelor culturale. Asociaţia Casa de cultură rămâne partener în proiect, alături de Editura ALL și Aqua Carpatica.
„Preluarea de către UER, sub egida FER, a Premiului literar „Augustin Frățilă” este, înainte de toate, un act de normalitate – UER și FER fiind organizații al căror scop principal este sprijinirea proiectelor culturale în interesul tuturor membrilor săi. Pe de altă parte, este un pas important pentru un premiu literar care și-a propus de la început să devină un proiect de referință în mediul cultural românesc”, a declarat Mario DeMezzo, Vicepreşedinte Uniunea Editorilor din România.
Premiul literar „Augustin Frăţilă”, ediţia a III-a, va desemna romanul anului 2013, conform unei selecţii făcute de critici literari (Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian, Daniel Cristea-Enache) şi de cititori activi din mediul online.
Concursul se desfăşoară în perioada 25 august-27 noiembrie, după cum urmează:
– 25 august-26 septembrie – înscrierea participanţilor;
– 29 septembrie-17 octombrie – jurizare, etapa 1 – juriu de specialitate (critici literari);
– 20 octombrie – anunţarea celor 5 romane finaliste pe www.premiulaugustinfratila.ro;
– 20 octombrie-25 noiembrie – jurizare, etapa 2 – juriu format din bloggeri;
– 27 noiembrie – evenimentul de decernare a Premiului literar „Augustin Frăţilă”- romanul anului 2013, ediţia a III-a.
Romanele câştigătoare ale Premiului literar „Augustin Frăţilă”, acordat de compania Philip Morris Trading sunt:
„Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu – romanul anului 2012
„Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici – romanul anului 2011
Parteneri media: Digi 24, Agerpres, Evenimentul zilei, Radio România Cultural, Observator Cultural, Hotnews, RFI România, Sapte Seri, bookblog.ro, Agenţia de carte, BookMag.ro, LiterNet.ro, Getica OOH.
Despre Augustin Frăţilă:
Augustin Frăţilă (1953-2010), scriitor şi cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu şi membru al Cenaclului de Luni. A publicat în cele mai importante reviste culturale, iar între 1995 şi 2010 a fost redactor-şef al Editurii ALLFA, departamentul de literatură al Grupului Editorial ALL.
Despre Uniunea Editorilor din România:
Uniunea Editorilor din România este o organizaţie patronală şi profesională, care desfăşoară numeroase programe în domeniul educaţional şi în cel cultural, urmărind derularea unor proiecte şi acţiuni în interesul membrilor, creşterea rolului şi forţei organizatorice, dezvoltarea de relaţii publice şi de parteneriate, gestiunea eficientă a fondurilor şi a resurselor.
Organizaţia reuneşte importanţi editori şi difuzori de cultură scrisă, care produc şi comercializează carte şcolară preuniversitară şi universitară, literatură română şi universală, carte pentru copii, lucrări destinate orizontului educaţional şi cultural, carte de învăţătură adresată tuturor vârstelor.
Anul acesta, Uniunea Editorilor din România sărbătoreşte 20 de ani de activitate.




